Motivarea instantei pentru decizia de condamnare: Cristian Poteras putea coordona si influenta actiunile complicilor sai, prin functia sa

Luni, 10 august 2015, 22:09 Dosare Anticoruptie

Cristian Poteras, in virtutea functiei detinute, era in masura sa coordoneze si sa influenteze actiunile celorlalti inculpati, arata Curtea de Apel Bucuresti in decizia de condamnarea a fostului primar al sectorului 6 si a complicilor sai, despre care arata ca trebuiau sa dea dovada de responsabilitate. Curtea de Apel Bucuresti face o ampla individualizare a motivelor concrete pentru care a desfiintat decizia de achitare si a dispus condamnarea fostului primar al sectorului 6, Cristian Poteras, si a complicilor sai. Fostul primar al Sectorului 6, Cristian Poteras, a fost condamnat definitiv, pe 22 mai, la opt ani de inchisoare, de Curtea de Apel Bucuresti, in dosarul de abuz in serviciu privind eliberarea unor titluri de proprietate pentru terenuri intravilane. Cristian Poteras fusese achitat de Judecatoria Sectorului 6, in urma cu un an.

In motivarea deciziei de condamnare, judecatorii arata ca "preliminar, trebuie mentionat ca activitatea de individualizare judiciara a pedepselor aplicate in cazul savarsirii infractiunilor de genul celor deduse judecatii, in contextul socio-politic actual, implica o responsabilitate deosebita, prin prisma angajamentelor asumate de Romania, a asteptarilor societatii fata de finalitatea actului de justitie, dar si a schimbarii unor mentalitati si deprinderi", potrivit Mediafax.

"La individualizarea pedepselor ce vor fi aplicate inculpatilor, Curtea retine pericolul social al infractiunilor, reflectat in limitele de pedeapsa stabilite de legiuitor, natura si gravitatea faptelor, consecintele produse precum si conduita inculpatilor, care nu au recunoscut faptele comise", mai arata instanta.

Judecatorii noteaza ca "inculpatii au fost judecati pentru comiterea unor infractiuni de abuz in serviciu in forma continuata si a unor infractiuni de fals conexe, care prin natura si gravitatea lor, prin organizarea activitatii infractionale retinute, prin aceea ca a existat o pluralitate de inculpati, releva un grad de pericol concret ridicat, avand in vedere si ca acest gen de infractiuni, prin amploarea lor deosebita, aduc atingere unor importante valori proteguite de legea penala, respectiv stabilitatea si credibilitatea institutiilor si organismelor statului, serviciilor publice, precum si corectitudinea functionarilor care-si desfasoara activitatea in cadrul acestora, indeplinind functiile incredintate".

Trebuie avute in vedere, mai arata magistratii de la CAB, "aspectele privind cuantumul extrem de ridicat al prejudiciului cauzat municipiului Bucuresti precum si cele legate de perceptia publica cu privire la modul in care s-au realizat reconstituirile dreptului de proprietate fata de anumite persoane, acest gen de infractionalitate fiind unul extrem de raspandit la nivelul intregii tari si fiind de foarte mult timp in atentia societatii".

Curtea a avut in vedere si faptul ca "actiunile inculpatilor ar fi trebuit sa aiba ca finalitate repararea unor abuzuri la care au fost supusi cei ce au fost victime ale regimului comunist, prin recunoasterea unor drepturi succesorilor acestora, dar aplicarea in mod discretionar si abuziv a dispozitiilor legale de catre inculpati a facut ca acest scop sa nu se realizeze, transformandu-se practic intr-un mijloc aparent legal prin care au fost avantajate anumite persoane".

"Practic, acte juridice ce trebuiau a fi guvernate de echitate cu privire la fostii proprietari au fost transformate de inculpati intr-o sursa de venituri enorme pentru anumite grupuri de interese, corelativ cu diminuarea patrimoniului unor entitati de interes public", mai noteaza judecatorii care arata ca "lipsa antecedentelor penale, faptul ca inculpatii au un grad de instruire sau pregatire profesionala peste medie si se bucurau de o buna reputatie au o pondere mai redusa in determinarea pedepsei ce trebuie aplicata tocmai pe considerentul ca in cazul unor infractiuni ca cele ce fac obiectul cauzei criteriile mentionate au facut posibila ocuparea, de catre inculpati, a unei functii publice care sa le permita comiterea faptelor de care sunt acuzati".

"Curtea va avea insa in vedere in mod determinant rolul pe care inculpatii l-au avut in derularea activitatii infractionale. Astfel, inculpatul Poteras este cel care, in virtutea functiei detinute, era in masura sa coordoneze si sa controleze si putea directiona sau influenta actiunile celorlalti inculpati. Avand in vedere cuantumul prejudiciului cauzat si responsabilitatea de care ar fi trebuit sa dea dovada inculpatul, Curtea apreciaza ca aplicarea unei pedepse cu inchisoarea, orientata spre mediu, fata de limitele prevazute de lege, satisface scopurile pedepsei si principiului proportionalitatii acesteia cu gravitatea infractiunii savarsite", arata instanta cu privire la fostul edil al sectorului 6.

Complicii lui Poteras - Gheorghe Floricica, Dumitru Vultur, Daniel Moise si Petre Boncea - "au avut de asemenea un rol determinant in realizarea activitatii infractionale si in producerea prejudiciului, intrucat fiecare dintre acestia detinea o functie ce i-ar fi permis sa se opuna restituirii acestor terenuri. In virtutea functiilor incredintate, acestia aveau obligatia de a asigura respectarea drepturilor celor ce solicitau restituirea proprietatii, dar numai in conditiile prevazute de lege, si nu in mod discretionar".

"Inculpatii aveau de asemenea obligatia de a proteja interesele patrimoniale ale statului si unitatii administrativ-teritoriale, obligatie ce nu se putea realiza nici aceasta decat prin respectarea normelor legale in vigoare si prin indeplinirea cu buna-credinta a indatoririlor pe care le presupuneau functiile detinute de inculpati. Comportamentul inculpatilor, rolul important detinut de fiecare dintre acestia si consecintele faptelor acestora impun aplicarea pentru fiecare dintre ei a unor pedepse privative de libertate, pedepse ce vor fi orientate spre minimul special, dar superioare acestuia. Gravitatea faptelor savarsite, reflectat in special cuantumul prejudiciului cauzat, nu justifica suspendarea sub supraveghere a executarii pedepsei", mai noteaza Curtea despre acestia.

Referitor la Cristina Popescu si Dorina Piftor insa, curtea a constatat ca "acestea au avut rolul unor simpli executanti ai dispozitiilor pe care le primeau din partea celorlalti inculpati, cu putere de decizie".

"Inculpatele, desi prin actiunile lor au inlesnit savarsirea infractiunilor de catre ceilalti inculpati, nu au fost asadar factorii de decizie si nici initiatoarele activitatii infractionale, astfel incat modul de sanctionare a acestora, sub aspectul cuantumului pedepselor si al modalitatii de executare a pedepsei rezultante, trebuie sa fie diferit de cel aplicat celorlalti inculpati, cu un rol indispensabil in schema infractionala. Nu se impune asadar sa dea eficienta functiei eliminatorii a pedepsei prin privarea de libertate, scopul preventiv si functia de reeducare a pedepsei fiind pe deplin realizate si in cazul mentinerii in comunitate a inculpatelor, prin suspendarea sub supraveghere a executarii pedepsei si instituirea obligatiilor prevazute de lege in acest sens", se mai arata in documentul instantei.

• Poteras, condamnat la 8 ani de inchisoare, dupa ce fusese achitat de prima instanta

Fostul primar al Sectorului 6, Cristian Poteras, a fost condamnat definitiv, pe 22 mai, la opt ani de inchisoare, de Curtea de Apel Bucuresti, in dosarul de abuz in serviciu privind eliberarea unor titluri de proprietate pentru terenuri intravilane. Cristian Poteras fusese achitat de Judecatoria Sectorului 6, in urma cu un an.

In acelasi dosar au mai fost condamnati sase functionari publici. Astfel, Gheorghe Florica, Petre Boncea si Dumitru Vultur au primit cate cinci ani inchisoare pentru savarsirea infractiunii de abuz in serviciu, in forma calificata si continuata, Daniel Moise a fost condamnat la trei ani si sase luni de inchisoare cu executare, iar Cristina Popescu si Dorina Piftor au primit catre trei ani, pedeapsa ce a fost suspendata pe durata unui termen de incercare de sapte ani.

Curtea de Apel Bucuresti a decis si desfiintarea unor titluri de proprietate pentru terenuri intravilane, emise de fostul edil.

Aceeasi instanta a dispus si confiscarea mai multor sume de bani. Este vorba despre 20 de milioane de euro, de la Marian Jean Capatina, suma ce reprezinta pretul obtinut din vanzarea a doua terenuri din Sectorul 6 al Capitalei, de 16.831, respectiv 3.053 metri patrati.

De la Ion Nicolae Berendea, instanta a dispus confiscarea sumei de 810.000 de euro, ceea ce reprezinta pretul obtinut din vanzarea unui teren de peste o mie de metri patrati, amplasat in acelasi sector.

"In baza art. 404 alin. 4 lit.c raportat la art.249 C. proc. pen. dispune luarea masurii asiguratorii a sechestrului, in vederea confiscarii speciale, asupra tuturor bunurilor mobile si imobile apartinand intimatilor: - Capatina Marian Jean (Capatina Marco Jean), pana la concurenta sumei de 19.900.000 Euro; - Berendea Nicolae Ion, pana la concurenta sumei de 810.000 Euro", conform deciziei judecatorilor.

In prima instanta, fostul primar al Sectorului 6 a fost achitat, in 10 aprilie 2014, de Judecatoria Sectorului 6. Alaturi de Poteras, au fost achitati si ceilalti inculpati din dosar.

In martie 2011, Cristian Poteras, pe atunci primar al sectorului 6 si presedinte al Subcomisiei locale de fond funciar de pe langa Consiliul Local al Sectorului 6 Bucuresti, a fost trimis in judecata de procurorii anticoruptie, pentru abuz in serviciu.

Potrivit rechizitoriului, in cursul anului 2006, Cristian Poteras, Gheorghe Floricica, Dumitru Vultur, Moise Daniel, Boncea Petre, Cristina Popescu si Dorina Piftor, in calitate de functionari publici in cadrul Primariei Sectorului 6 Bucuresti si de membri in cadrul Subcomisiei locale de aplicare a Legii fondului funciar Sector 6, nu si-au respectat atributiile de serviciu referitoare la reconstituirea dreptului de proprietate, ceea ce a condus la eliberarea, cu incalcarea dispozitiilor legale, a sase titluri de proprietate pentru suprafata totala de 119.647,64 mp teren intravilan situat in municipiul Bucuresti, cu o valoare de piata, la nivelul anului 2006, de 58.230.034 euro (205.306.570 lei).

In mod identic, a aratat DNA, in toate cele sase situatii, prin modalitatea in care au instrumentat cererile, au formulat propunerile de validare, au procedat la punerea in posesie si au eliberat titlurile de proprietate, inculpatii au incalcat dispozitii legale imperative si metodologia de solutionare a cererilor de reconstituire a dreptului de proprietate in baza Legii nr. 18/1991, astfel ca au fost retrocedate terenuri cu o situatie juridica incerta sau chiar prin incalcarea dreptului de proprietate al altor persoane.