Liviu Dragnea, condamnat la un an de inchisoare cu suspendare in Dosarul "Referendumul". Sentinta nu e definitiva

• Citeste in Sectiunea HotNews.ro Anticoruptie detaliile din Dosarul "Fraude la referendum" - Liviu Dragnea

In februarie 2014, doi dintre inculpati, Marius si Simona Predut, si-au recunoscut vinovatia, ei fiind condamnati la cate un an si patru luni inchisoare cu suspendarea executarii pedepsei.

In cadrul procesului au fost audiate sute de persoane in calitate de martori, printre care s-a aflat si premierul Victor Ponta

• Ce contine dosarul Referendumul
  

Liviu Dragnea a fost trimis in judecata de procurorii DNA pe 7 octombrie 2013, pentru savarsirea infractiunii de folosire a influentei sau autoritatii de catre o persoana care detine o functie de conducere intr-un partid, in scopul obtinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.

Potrivit DNA, in calitate de secretar general al PSD, Liviu Dragnea, cu ocazia organizarii si desfasurarii referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influenta si autoritatea sa in partid in scopul obtinerii unor foloase nepatrimoniale de natura electorala, necuvenite, pentru alianta politica din care facea parte formatiunea reprezentata de inculpat, si anume indeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obtinute in alte conditii decat cele legale.

In acest sens, potrivit procurorilor, Liviu Dragnea a coordonat un mecanism complex, in care a implicat mai multe persoane asupra carora avea influenta in virtutea functiei pe care o detinea, avand ca scop fraudarea rezultatelor privind participarea la vot.

"Ca un prim pas, Liviu Dragnea, in calitate de secretar general al partidului pe care il reprezenta, dar si de coordonator al campaniei electorale, a emis doua adrese, la 12 si 13 iulie 2012, destinate organizatiilor judetene de partid, respectiv presedintilor si directorilor de campanie, dar si primarilor din tara ai acelui partid, adrese prin care, pentru obtinerea participarii la vot a alegatorilor, in proportie de 60%, li se solicita sa ia masuri incriminate de Legea nr. 3/2000 (in fapt, promisiuni de foloase materiale in scopul de a determina alegatorii sa voteze) si, de asemenea, sa propuna prefectilor infiintarea de sectii de votare in statiunile turistice, care nu sunt ele insele unitati administrativ-teritoriale", arata DNA.

In paralel, el a coordonat un sistem informatic complex, prin intermediul caruia a transmis mesaje, ordine si recomandari legate de stimularea participarii cetatenilor la vot prin mijloace interzise de lege catre coordonatorii judeteni de campanie/ primarii/ activistii de partid, mai preciza DNA.

Sistemul informatic avea doua componente IT: o componenta ce permitea schimburile de mesaje tip SMS, in timp real si intre mii de utilizatori, prin apelarea numarului telefonic dedicat ''1855'' ori prin receptionarea de mesaje de la acest numar si o aplicatie internet ce dadea posibilitatea unui numar restrans de persoane (asa-numitii ''coordonatori judeteni'' sau ''coordonatori'') sa obtina in timp real informatii despre numarul de votanti si modul cum s-a votat in toate sectiile, precum si sa introduca manual astfel de date pe portalele: referendum1.psd / referendum5.psd.ro.

DNA mai preciza ca accesul la sistemul IT era permis coordonatorilor doar pe baza de nume de utilizator si parola primite anterior prin canalul de comunicatii SMS grupat in jurul numarului telefonic 1855, iar pentru membrii sectiilor de votare si alte persoane prin obtinerea autorizarii din partea utilizatorilor.

Acest sistem informatic asigura comunicarea in fiecare ora a prezentei la vot a cetatenilor, lucru care permitea coordonatorilor de partid sa identifice sectiile de vot cu o prezenta slaba la urne, comunicarea de mesaje, continand ordine sau recomandari coordonatorilor si/sau membrilor sectiilor de votare si altor persoane, in vederea luarii de masuri pentru cresterea artificiala a numarului de votanti in sectiile deficitare prin folosirea de mijloace interzise de lege, precum si obtinerea de informatii precise, in timpul procesului de votare (si nu dupa orele 23,00 ale zilei de 29 iulie 2012, cand votarea se inchidea) despre modul cum s-a votat in sectiile de pe tot cuprinsul tarii, respectiv cate voturi ''Da'' si cate ''Nu'' au fost exprimate.

"De altminteri, cerinta a fost indeplinita, astfel ca au rezultat un numar de circa 4.400 de comunicari de acest tip, receptionate in timpul desfasurarii votului", sustine DNA.

De asemenea, conform DNA, Liviu Dragnea a trasat sarcini unor apropiati ai sai (membri de partid din judetul Teleorman, unde indeplinea functia de presedinte al Consiliului Judetean) sa faca tot ce le sta in putinta, inclusiv prin incalcarea prevederilor legale, pentru a scoate oamenii la vot pentru indeplinirea pragului de participare care asigura validarea referendumului.

Potrivit DNA, demersul lui Dragnea a fost sustinut de 74 de persoane, presedinti si membri ai unor sectii de votare din localitati din judetele Teleorman, Vrancea, Gorj si Olt, in sarcina carora s-a retinut falsificarea, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale si introducerea in urna a unui numar suplimentar de buletine de vot decat cele votate de alegatori, infractiuni comise sub forma autoratului, complicitatii sau a instigarii.

Printre cei trimisi in judecata se afla si Daniel Raboj, primarul comunei Bragadiru, judetul Teleorman, pentru dare de mita.

• Citeste aici tot istoricul dosarului Fraude la referendum