Cum se tergiverseaza un dosar ce se judeca de 11 ani: Ping-pong cu cel mai vechi dosar a lui Sebastian Ghita intre Inalta Curte si Curtea de Apel

de Victor Cozmei     HotNews.ro
Luni, 21 octombrie 2013, 18:48 Dosare Anticoruptie

Sebastian Ghita
Foto: AGERPRES
Dosarul Tracia-Asesoft in care, printre altii, este judecat si omul de afaceri Sebastian Ghita (actual deputat PSD) de mai bine de 11 ani, mai castiga timp dupa ce Inalta Curte (ICCJ) a decis sa trimita dosarul inapoi la Curtea de Apel Bucuresti (CAB). Curios este ca decizia vine dupa ce chiar CAB a decis in luna martie ca nu are competenta de a judeca dosarul pentru ca Sebastian Ghita a fost ales deputat si a trimis doarul la Curtea Suprema pentru ca, potrivit legii, parlementarii pot fi judecati doar de catre ICCJ.

Practic, prin decizia de retrimitere la Curtea de Apel de pe 15 octombrie, dosarul care se judeca inca din 2002 si in care Ghita a fost achitat in prima instanta in 2011, a batut pasul pe loc in 2013. In acest dosar, procurorii il acuza pe Ghita de complicitate la inselaciune si fals in declaratii intr-o afacere cu produse petroliere care ar fi prejudiciat statul cu 20 de miliarde de lei vechi.


De la Curtea de Apel la Inalta Curte si inapoi - o tergiversare de cel putin opt luni

Dosarul in care este judecat Sebastian Ghita a fost trimis inapoi la Curtea de Apel in urma unei decizii a Inaltei Curti (ICCJ) pronuntata pe 15 octombrie.

Curios este ca acelasi dosar a fost trimis de catre Curtea de Apel la ICCJ in martie 2013 pe motiv ca Sebastian Ghita a devenit parlamentar. CAB si-a declinat atunci competenta catre Curtea Suprema, singura institutie abilitata sa judece cauze cu parlamentari.

documente
Practic, judecata dosarului inscris la Curtea de Apel din februarie 2012 a fost sistata in februarie 2013 si, dupa mai multe deliberari, judecatorii CAB au decis pe 5 martie sa-si decline competenta avand in vedere ca Sebastian Ghita a fost ales in decembrie 2012 ca deputat.  

In motivarea deciziei, magistratii CAB au facut o istorie a cazului si au luat act de faptul ca Ghita a devenit deputat, a respins solicitarea de disjungere a cauzei intre Ghita si ceilalti inculpati si a decis trimiterea in totalitate a dosarului la Curtea Suprema.

  • "Cum in speta Ghita Sebastian Aurelian a devenit deputat in Parlamentul Romaniei, pentru legislatura 2012 - 2016, Curtea constata ca, in atare situatie, competenta a judeca aceasta cauza este instanta Inaltei Curti de Casatie si Justitie, conform si cu dispozitiile art.29 Cod procedura penala (...) .
  • [Instanta / Curtea de Apel - n.r.] declina competenta solutionarii cauzei - privind apelurile declarate de Parchetul de pe langa Tribunalul Bucuresti si partea civila Statul Roman prin Agentia Nationala de Administrare Fiscala impotriva Sentintei penale nr.901 din data de 11 noiembrie 2011, pronuntata de Tribunalul Bucuresti - Sectia I Penala, in Dosarul nr. 4758/3/2006 - in favoarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie, careia i se va inainta dosarul", potrivit deciziei din 5 martie 2013. (Vezi documentul alaturat)

Dosarul a fost inregistrat la ICCJ cu primul termen abia in 3 septembrie, data la care s-a acordat o amanare in cauza.

In mod curios, desi potrivit Constitutiei si a Codului de procedura Penala ICCJ este singura instanta abilitata sa judece cauzele cu deputati - motivul pentru care a si primit dosarul de la Curtea de Apel - pe 15 octombrie, Curtea Suprema decide sa trimita "cauza la Curtea de Apel Bucuresti, pentru continuarea judecarii apelurilor".

  • HotNews.ro a solicitat Inaltei Curti in baza legii 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public sa transmita incheierea sedintei si/sau motivarea deciziei de retransmitere a dosarului la CAB si va publica informatiile primite de indata ce le va primi.

Traseul unui dosar tergiversat de 11 ani

HotNews.ro a relatat in 2011, inaintea deciziei pe fond prin care Tribunalul Bucuresti i-a achitat pe toti cei noua inculpati din dosar, care a fost traseul dosarului, care au fost acuzatiile procurorilor si cum s-a tergiversat dosarul.

In sprijinul celor prezentate atunci vine acum si decizia CAB din martie 2013 (link document), decizie ce descrie si ea istoricul unui dosar al carei soarta nu s-a decis nici dupa 11 ani si mai are mult pana sa se ajunga la o decizie definitiva.

Sebastian Ghita si cei noua coinculpati sunt judecati pentru inselaciune din 2002 cand dosarul a fost trimis spre judecare la Tribunalul Bucuresti de procurorii Parchetului General.

Sebastian Ghita in studioul HotNews.ro
Foto: HotNews / DP
Din 2002 pana in 2004, dosarul a fost judecat de Irina Liliana Strava. Din dosar rezulta ca cei noua coinculpati din dosar au fost arestati preventiv, singurul pentru care nu s-a dispus masura arestarii preventive a fost Sebastian Ghita.

In data de 28 martie 2004, judecatoarea finalizeaza dosarul si decide achitarea tuturor inculpatilor. Procurorii au formulat recurs fata de acesta sentinta, iar apelul in proces s-a judecat la Curtea de Apel Bucuresti.

Pe 21 decembrie 2004, Curtea de Apel Bucuresti decide si ea achitarea tuturor celor implicati. Din nou, fata de aceasta decizie procurorii fac recurs la Inalta Curte.

Un an mai tarziu, pe 30 noiembrie 2005, ICCJ caseaza sentinta si a trimis cauza spre rejudecare tot la Tribunalul Bucuresti. Practic, prin acea decizie s-au sters 3 ani de judecata in dosar.

Dosarul a fost repus pe rolul Tribunalulu Bucuresti in 2006 si a fost judecat de judecatoarea Voica Valerica

Dupa 5 ani, pe 11 noiembrie 2011 Tribunalul Bucuresti da primul verdict in rejudecarea cazului: Instanta a decis din nou sa-i achite pe inculpati. 

Astfel, in urma sentintei de achitare, procurorii depun apel la CAB, iar cazul incepe sa fie judecat in martie 2012.

Un an mai tarziu, dupa ce Ghita a fost ales deputat, CAB isi declina competenta si il trimite spre judecare la ICCJ.

Dupa 7 luni, ICCJ decide ca - desi parlamentarii trebuie judecati prin lege doar la Curtea Suprema - dosarul va fi reintors la Curtea de Apel pentru continuarea judecarii apelurilor.

Dosarul "Tracia - Asesoft" - primul dosar al tanarului milionar Sebastian Ghita

In rechizitoriul intocmit de procurori in 2002, cand Sebastian Ghita a fost trimis in judecata sub acuzatia de inselaciune si fals in declaratii alaturi de alte noua persoane (Berendel Dan Florin, Gheorghe Romulus, Lalu Ioan Gheorghe, Lenghel Alexandru, Iriza Stefan, Stefan Stela, Nicorici Mircea Daniel, Stefan Stela, Grigoriu Dan Constantin), anchetatorii au descris mecanismul prin care cei noua invinuiti, prin intermediul mai multor companii, ar fi vandut produse petroliere catre OMV eludand taxa FDSP (taxa pentru fondul special al drumurilor publice; denumita si Taxa Basescu, n.r.).

In dosarul in care Tribunalului Bucuresti a decis apoi achitarea inculpatilor se regaseste si prima declaratie data de Sebastian Ghita in fata judecatorilor. In aceasta declaratie, Sebastian Ghita a respins acuzatiile procurorilor si a mentionat ca nu a incercat sa prejudicieze statul, ci doar a incercat sa recupereze o datorie pe care SNP Petrobrazi o avea la compania Asesoft Com. Ghita spune in declaratia data judecatorilor ca societatea sa a realizat pentru rafinarie un soft si a pus la un punct un sistem informatic pentru care nu si-ar fi primit banii. In contul acestei datorii, rafinaria i-a propus lui Ghita sa ii dea produse petroliere.

Procurorii au sustinut in 2002 ca statul roman a fost prejudiciat cu 20 de miliarde de lei vechi, din acest prejudiciu 1.671.912.143 lei vechi consta prejudiciul realizat de Asesoft Com SRL, compania al carei administrator era Sebastian Ghita. In 2002, cand a fost trimis in judecata, Ghita avea 25 de ani, dar faptele de care este incriminat de procurori au fost comise in anul 2000 cand managerul Realitatea avea 23 de ani.

Iata ce mentioneaza procurorii in rechizitoriu:

  • Sebastian Ghita trimis in judecata pentru complicitate la inselaciune, prevazut de art. 215, al 1 ci C.p. Cu aplicarea art. 41, al. 2 C.p. Constand in aceea ca in calitate de administrator al Asesoft Com SRL- Ploiesti, in perioda aprilie-mai 2001 a indus si mentinut in eroare Ministerul Transporturilor declarand cu ocazia achizitionarii de carburanti auto fara cota M.T.R. ca acestia sunt folositi in alte scopuri decat circulatia pe drumuri publice, in realitate produsele fiind comercializate cu taxa inclusa in pret si distribuita prin statiile ce deservesc autovehiculele care folosesc drumurile publice cauzandu-se astfel Ministerului Transporturilor o paguba in valoare totala de 1.671.912.143 lei (suma este in lei vechi, n.red ,valoarea aproximativa la cursul mediu de 23 000 lei/USD este de 73 000 dolari N.red.) reprezentand taxa FDSP (taxa pentru fondul special al drumurilor publice; denumita si Taxa Basescu n.red)
  • fals in declaratii prevazuta de art 292 C.p constand in aceea ca in calitate de administrator al Asesoft Com SRL, in anul 2001, in scopul obtinerii de carburanti auto scutiti de taxa FSDP a completat si semnat o declaratie pe proprie raspundere pe care a prezentat-o la rafinarie, declarand ca va folosi carburantii auto fara cota MTR in alte scopuri decat circulatia pe drumurile publice (in agricultura, ocol silvic, etc...) iar in realitate combustibilii au fost comercializati prin statiile de distributie care deservesc autovehiculele care folosesc drumurile publice. [...]
  • Organele specializate si abilitate Directia Regionala Drumuri si Poduri din cadrul Administratiei Nationale a Drumurilor prin structurile organizatorice, la sesizarea organelor de politie in data de 20.01.2001 au efectuat un control la Asesoft Com SRL. Din actul constatator rezulta ca desi reprezentantul societatii a depus la furnizorul de carburanti declaratiile prevazute de actul normativ mentionat, SC Asesoft Com SRL prin administratorul Sebastian Ghita a procedat la vanzarea carburantilor fara cota de drum, incalcand astfel prevederile referitoare la scopul achizitiei.
  • SC Asesoft SRL reprezentata de Ghita Sebastian in perioada aprilie-mai 2000 a achizitionat de la SNP sucursala Petrobrazi, in 17 randuri cantitatea totala de 510 340 kg motorina pe care a vandut-o catre Master Mind SRL, administrata de Brendel Dan Florin fara a include taxa FSDP.

Nota redactiei: Informatiile de mai sus reprezinta pasaje din rechizitoriul procurorilor consultat de HotNews.ro in urma unei cereri formulate catre Tribunalul Bucuresti in baza legii 544/2001 pentru a consulta dosarul 4758/3/2006 in care a fost judecat Sebastian Ghita.

Mai jos puteti citi acuzatiile procurorilor asa cum apare ele in dosar. Documentul a fost copiat de HotNews.ro in baza unei cereri oficiale pe legea 544/2001 aprobata de Tribunalul Bucuresti. Anonimizarea numelor a fost facuta de Tribunalul Bucuresti in baza legislatie in vigoare pentru protejarea datelor cu caracter personal!

Document by HotNews


Procurorii descriu in rechizitoriu modul de operare al grupului de firme din care facea parte compania lui Sebastian Ghita. In dosarul care contine nu mai putin de 42 de volume se regasesc si zeci de note de constatare ale institutiilor de control printre care si o nota de control a ANAF din 2001 care este semnata in calitate de inspector de Sorin Blejnar, actualul sef al ANAF. Potrivit anchetatorilor, operatiunea arata in felul urmator: mai multe companii, printre care si Asesoft Com, achizitionau de la rafinarii produse petroliere fara plata taxei de drum, apoi aceleasi companii vindeau produsele catre benzinarii incluzand taxa.

Vezi mai jos cum descriu procurorii intregul mecanism: 

  • In luna iunie 2001 Politia Economica s-a sesizat din oficiu ca mai multe societati comerciale au achizitionat in perioda ianuarie-mai 2001 de la anumite rafinarii diverse cantitati fara cote M.T.R si concomitent le-au comercializat catre statiile de distributie (benzinarii) prin introducerea taxei de drum.
  • S-a constatat ca in derularea operatiunilor de achizitionare a carburantilor scutiti de plata taxei FSDP in multe cazuri agentii economici rau-intentionati au organizat si desfasurat un complex de actiuni infractionale prin care au urmarit si reusit in conditii nelegale sa evite plata acestor obligatii catre Ministerul Transporturilor dar si sa o incaseseze si s-o ultilizeze in scopuri personale. Pentru a insusi pe nedrept taxele FSDP persoanele cercetate au creat filiere si societati fantoma.
  • Cercetarile penale efectuate in cauza au stabilit ca in aceste operatiuni ilicite au fost implicate mai multe societati comerciale: Mastermind Consulying SRL, Giva Prodimpex SRL, Isarom Oil Trading SRL, Asesoft Com SRL, care s-au aprovizionat direct de la producatorii Arpechim Ploiesti, SNP- Petrobrazi, PNP-Baneasa, Lukoil Petrotel, iar in final Tracia International SRL a fost utilizata indeobste ca furnizor catre OMV Mineralol SRL. (...)
  • Dupa analiza tuturor documentelor s-a constatat ca circuitul a fost urmatorul: prim cumparator (Giva, Isarom, Asesoft Com)==> Master Mind==> In Crescendo ==> Tracia ==> OMV. Primul cumparator (Giva, Isarom, Mastermind sau Asesoft) emitea comanda in care mentiona cantitatea si felul produsului solicitat, insotita de o declaratie pe proprie raspundere in vederea achizitionarii de carburanti auto fara cote MTR in care preciza concret modul de folosire al produsului ( de exemplu: in agricultura, balastiere, ocol silvic, pentru ambarcatiuni maritime) pe care le prezentau in rafinarii in vederea primirii aprobarii producatorului pentru cantitatile respective
Sebastian Ghita a fost achitat pana acum de 3 ori. Ce au hotarat magistratii

In 2004, in doua randuri, Ghita a fost achitat intai de Tribunalul Bucuresti si mai apoi si de catre Curtea de Apel. Deciziile au fost casate insa de catre ICCJ si s-a decis rejudecarea cazului.

Timp de 5 ani dosarul s-a rejudecat la Tribunalul Bucuresti, iar in noiembrie 2011 Ghita a fost din nou achitat de catre Tribunal in prima sentinta data in urma rejudecarii dosarului.

Ce au decis judecatorii cu privire la Sebastian Ghita:


  • "(...) instanta a mai retinut, din probele administrate in cauza, ca inculpatul Ghita Sebastian nu a participat, alaturi de ceilalti inculpati, la operatiunile bancare pe intregul circuit de efectuare de plati in avans, plata efectuandu-se prin ordine de compensare.
  • In atare situatie, Tribunalul retine ca intentia inculpatului Ghita Sebastian a fost de recuperare a banilor datorati de producator pe serviciile prestate, fara a urmarii obtinerea vreunui alt folos material in plus.
  • Fata de toate aspectele anterior expuse, Tribunalul a retinut ca nu s-a facut dovada indubitabila (probele retinute in actul de acuzare pentru dovedirea vinovatiei inculpatilor sunt indirecte si echivoce, iar concluzia desprinsa din coroborarea acestora nu are putere de certitudine) ca inculpatii s-au inteles intre ei, constituind (aderand la) o asociere in scopul prejudicierii statului, prin fals in declaratii si participatie improprie la fals in declaratii, cu valoarea taxei de drum ce nu a fost virata la Fondul Special al Drumurilor Publice, astfel ca nu a fost rasturnata prezumtia de nevinovatie ce opereaza in favoarea acestor".
Vezi toate detaliile legate de decizia Tribunalului Bucuresti in documentul atasat (pag. 8 - 19)


Citeste mai multe despre   






















4321 vizualizari

  • 0 (0 voturi)    
    Prejudiciul (Luni, 21 octombrie 2013, 21:17)

    Cristean [utilizator]

    Cred că cel mai corect este să plătească în primul rând cine a beneficiat de prejudiciu.
  • +1 (1 vot)    
    Cooperativa Ochiu' și Timpanu' .. (Luni, 21 octombrie 2013, 23:13)

    yoko ono [utilizator]

    .. NU DOARME ..
  • +1 (1 vot)    
    Dosare instrumentate politic! (Marţi, 22 octombrie 2013, 9:38)

    hotnewsfil [utilizator]

    Daca justitia ia o hotarare nefavorabila unui prieten sau protejal de-al lui Viorel, acesta da, pe loc, verdictul : 'este un dosar politic, facut de justitia lui Basescu!'.
    In cazul lui Sebastian Ghita, sa spunem, la fel, ca este vorba de un dosar politic, instrumentat de justitia lui Ponta?
  • 0 (0 voturi)    
    Materialul clientului (Marţi, 22 octombrie 2013, 12:44)

    Gigi Kent [utilizator]

    „Păi, România TV este tot o urmaşă a lui Vîntu. Acolo este patron tot un domn care trăieşte din bani publici şi face politică pentru a şantaja politicul. Mie acest individ care e patron la România TV şi-a permis acum vreo săptămână să-mi dea un e-mail să avem o discuţie. De când până când discut eu cu un şantajist proprietar de trust de televiziune? Aici au ajuns indivizi de teapa ăstora, care când pun mâna pe o televiziune. Un e-mail pe adresa mea în care îmi cere o discuţie; un director de trust! Adică: suntem în campanie, poate avem ceva de aranjat... Iar eu îi spun: dacă mă întorc, multe contracte cu statul o să pierzi, băiatule! Pentru că nu poţi să foloseşti banii statului ca să şantajezi un preşedinte.”

    (23 Iulie 2012)

    "Nu. Dar eu am dat nişte exemple. Mă pot întâlni dacă este cazul. Uite, acum Ghiţă a devenit un personaj important, e şi senator şi „apropitar” de post. Dacă mai dă o dată mail-ul s-ar putea să-l primesc. Dacă-mi cere să se vadă cu mine s-ar putea să aibă omul ceva pe suflet."

    (14 Februarie 2013)

    Verdict: A fost reevaluat!


Abonare la comentarii cu RSS


Proiect sustinut de Fundatia Konrad Adenauer
Proiect finantat de Uniunea Europeana
Proiectul "Implicare si simplificare. Instrumente online in sprijinul luptei anticoruptiei" este finantat de Uniunea Europeana prin Programul Facilitatea de Tranzitie 2007/19343.01.11 - Consolidarea sprijinului societatii civile in lupta impotriva coruptiei.

Aceasta sectiune nu reprezinta in mod necesar pozitia oficiala a Comisiei Europene. Intreaga raspundere asupra corectitudinii si coerentei informatiilor prezentate revine initiatorilor.

Pentru eventuale informatii si sesizari legate de proiectele PHARE contactati: cfcu.phare@mfinante.ro

Pentru informatii despre celelalte programe finantate de Uniunea Europeana in Romania, cat si pentru informatii detaliate privind aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, va invitam sa vizitati adresa web a Centrului de Informare al Comisiei Europene in Romania.
Dosare inchise cu sentinte definitive
Sesizarea ta aici

Ai cunostinta de un act de coruptie? Ne poti trimite aici informatii despre acesta, precum si fisiere audio, video sau documente legate de caz.


Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version