Fostul şef al ANAF Sorin Blejnar, eliberat condiţionat după 2 ani şi jumătate de detenţie

” În baza art. 425 ind. 1 alin. 7 pct. 2 lit. a) Cod procedură penală admite contestaţia formulată de contestatorul - petent BLEJNAR SORIN împotriva sentinţei penale nr. 2069 din data de 26.08.2021 pronunţată de Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti în dosarul penal nr. 18056/4/2021. Desfiinţează sentinţa atacată şi, rejudecând cauza: În temeiul art. 587 alin. 1 Cpp raportat la art. 59 C.pen.1969 şi cu aplicarea art. 5 NCP admite cererea de liberare condiţionată formulată de petentul - condamnat BLEJNAR SORIN (date). Dispune liberarea condiţionată a petentului - condamnat de sub puterea MEPI nr. 5845/2019 emis de Tribunalul Bucureşti – Secţia I Penală în baza sentinţei penale nr. 2163/2018. Pune în vedere petentului dispoziţiile art. 61 din Vechiul Cod Penal privind revocarea liberării condiţionate. În baza art. 275 alin. 3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia. Definitivă. Pronunţată în şedinţa publică, azi 15.10.2021.”, se arată în decizia Tribunalului Ilfov.

Blejnar a fost condamnat la cinci ani de detenţie în 7 mai 2018, zi în care a fost şi încarcerat, el declarând la acel moment că este o decizie nedreaptă.

”Nu mă aşteptam la aşa ceva”, a afirmat el atunci.

În acest dosar, Sorin Blejnar a fost trimis în judecată în 16 decembrie 2016, pentru trafic de influenţă. Potrivit procurorilor, în 2011, în contextul iniţierii unor proceduri de achiziţii publice la nivelul ANAF, Sorin Blejnar a acceptat din partea omului de afaceri Horaţiu Bruno Berdilă promisiunea de a-i oferi 20 la sută din valoarea unor contracte ce urmau a fi încheiate.

În schimbul banilor, Blejnar i-a cerut lui Dan Stroe, pe atunci director de achiziţii şi investiţii publice în ANAF, să ia măsuri astfel încât firma Romsys, controlată de Berdilă, să primească acele contracte. În schimb, în perioada noiembrie 2011 - ianuarie 2012, Sorin Blejnar şi subalternul său ar fi primit 13.172.520 de lei, printr-o firmă ”fantomă” controlată de aceştia, cu care societatea omului de afaceri a încheiat mai multe contracte fictive.

Din această sumă, lui Blejnar i-ar fi revenit 12.513.894 de lei, respectiv aproximativ trei milioane de euro, au scris procurorii în actul de sesizare a instanţei. Anchetatorii susţin că Sorin Blejnar ar fi folosit cinci firme de tip fantomă, ai căror asociaţi sunt cu precădere cetăţeni arabi, pentru a scoate din bancă cele aproximativ trei milioane de euro primite drept mită de la societatea în favoarea căreia a intervenit pentru câştigarea a două contracte cu ANAF.

Fostul director de achiziţii şi investiţii publice din ANAF Dan Stroe le-a spus procurorilor DNA Ploieşti că a dus mita provenită din contractele încheiate de ANAF cu firma Romsys în biroul lui Blejnar. Banii i-ar fi fost duşi lui Blejnar în cutii de hârtie de copiator.

În 15 aprilie 2019, Blejnar a fost achitat definitiv în dosarul ”Motorina”, în care a fost judecat pentru evaziune fiscală şi constituirea unui grup organizat.

De asemenea, în 22 august 2019, Sorin Blejnar, fostul vicepreşedinte al ANAF Viorel Comăniţă şi fostul comisar general adjunct al Gărzii Financiare Sorin Florea au fost trimişi în judecată de DNA pentru luare de mită, după ce ar fi primit sumele de 1,2 milioane de euro, 960.000 de euro, respectiv 300.000 de euro de la un om de afaceri, pentru a proteja activitatea nelegală desfăşurată de societatea comercială coordonată de acesta. În acest dosar a fost deferită justiţiei şi soţia lui Blejnar, pentru complicitate la luare de mită.