Coruptia din Romania si atacurile PSD la democratie, subiect in The Economist si Die Zeit

Luni, 12 februarie 2018, 13:07 Dosare Anticoruptie

Publicatiile The Economist (Marea Britanie) si Die Zeit (Germania) au dedicat ample articole coruptiei din Romania, dar si modului in care PSD incerca sa submineze institutiile si legislatia anticoruptie. Sub titlul "Agenția anticorupție se află sub atac", The Economist scrie ca "imediat ce Viorica Dancila a fost aleasă, ea a dispărut în biroul lui Liviu Dragnea. Dl Dragnea este omul care ia deciziile. Dacă dna Dăncilă se va dovedi refractară sau incapabilă de a face ceea ce vrea el, ea va fi zburată".

"UE a sprijinit crearea unor instrumente independente pentru rezolvarea problemei cu corupția pe care o are România. Unul dintre rezultate a fost DNA. Totuși, puțini se așteptau ca ea să aibă un succes atât de mare. A expediat sute de persoane publice cunoscute la închisoare. În ultimii cinci ani, între aceștia s-au numărat un premier, cinci miniștri și 25 de parlamentari. Mulți alții sunt în prezent judecați. Însă acum propunerile de „reformă a justiției” includ interzicerea înregistrărilor drept probă la proces, lucru care, conform lui Vlad Voiculescu, un fost ministru, echivalează cu „sfârșitul DNA, așa cum o cunoaștem noi”, mai scrie The Economist, potrivit Rador.

"Înainte de a ajunge să conducă PSD, dl Dragnea a fost un baron local, șef de partid în provincia sa natală, Teleorman. Acum el este regele baronilor și trebuie să-i mențină pe aceștia mulțumiți. În Alexandria, capitala Teleormanului, primarul PSD Victor Drăgușin afirmă că șeful lui face o treabă bună. E păcat doar, crede el, că partidul s-a chinuit atât de mult să explice propusele reforme din justiție. Ele vor îmbunătăți administrarea justiției, apreciază el - și invocă exemplul lui Adrian Năstase, un fost premier trimis la închisoare „fără dovezi” pentru a se face un „exemplu din el”. Politicienii din PSD se plâng frecvent că DNA are motivații politice și că este parte a unui „stat paralel” care include elemente ale serviciilor secrete", mai scrie The Economist.

La randul sau, ziarul Die Zeit arata publica articolul intitulat "Cu corupţia alături", in care arata ca "Liviu Dragnea nu guvernează oficial România, însă deţine mai multă putere decât toţi ceilalţi politicieni. Obiectivul său: anularea efectelor legilor împotriva corupţiei".

Publicatia germana face o radiografie dura a obiectivelor lui Liviu Dragnea si PSD: "Guvernul român, o coaliţie dintre social-democraţii lui Dragnea, PSD, şi micul partid liberal, ALDE, îşi concentrează din momentul venirii la putere în ianuarie 2017 programul asupra unui singur punct: dezamorsarea legilor anticorupţie. În decurs de doar un an PSD a demis doi premieri din propriul partid. În persoana europarlamentarului Viorica Dăncilă urmează ca o femeie să conducă. Fiind doar de câteva zile în funcţie, va fi apreciată de asemenea după modul dacă şi cât de rapid va pune în practică aşa-numita reformare a justiţiei şi prevederile Codului Penal, aflându-se mereu alături de Dragnea, în realitate cea mai puternică personalitate din ţară. Pe lângă condamnarea pentru fraudă electorală Dragnea mai este acuzat şi de abuz în serviciu. Mai este anchetat şi pentru  înşelăciune în legătură cu fonduri europene din perioada când era preşedinţele judeţului Teleorman. Aici este acuzat de constituirea unui grup infracţional, şi s-a folosit de întreprinderea Teldrum pentru a împărţi ilegal bani europeni. Averea lui Dragnea a fost deja pusă sub sechestru. Chiar şi un lac privatizat aflat lângă Dunăre, unde Dragnea şi-a construit o casă pentru pescuit, a ajuns în vizorul procuraturii".