Dosarul decontarilor fictive de servicii medicale: Seful CASMB a dat dispozitie telefonica sa nu se acorde prioritate la coada pentru asiguratii imobilizati pe targi sau in scaun

Vineri, 1 septembrie 2017, 19:03 Dosare Anticoruptie

Ovidiu Munteanu, sef CASMB, a dat dispozitie telefonica functionarei care identifica pacientii din ambulante sa nu se acorde prioritate la coada pentru asiguratii imobilizati pe targi sau in scaun si i-a interzis agentului de la poarta sa mai primeasca pacienti pe targa, se arata in referatul procurorilor cu propunerea de arestare preventiva, in dosarul decontarilor ficitve de servicii medicale la domiciliu, citat de news.ro.

"In perioada martie - august 2017, BURCEA Marian a sprijinit grupul infractional organizat constituit de MOCANU Gabriela-Rodica, PETRESCU Mina-Elena si SARDARE Jeana, grup la care a aderat si conducerea C.A.S.M.B., in scopul savarsirii infractiunilor de inselaciune, fals intelectual, fals in inscrisuri sub semnatura privata, uz de fals, fals informatic, abuz in serviciu. In contextul amintit, in perioada ianuarie 2016 - august 2017, membrii grupului au actionat, pe de o parte, in vederea constituirii in fals a dosarelor medicale ale unor asigurati, de aprobare a ingrijirilor medicale la domiciliu, decontate din fondul asigurarilor sociale de sanatate gestionat de C.A.S.M.B., iar, pe de alta parte, pentru intocmirea in fals a raportarilor lunare de servicii medicale necesare decontarilor lunare de plati, pentru evitarea depistarii fraudelor comise in dauna C.A.S.M.B. si pentru prioritizarea la plata a solicitarilor aferente foloaselor necuvenite, concomitent cu refuzarea cererilor persoanelor asigurate care, in mod real, ar fi avut dreptul sa beneficieze de acest tip de servicii medicale", se arata in referatul procurorilor.
 
Procurorii DNA consemneaza ca, in ziua de 6 iunie 2017, Lucian Bara (presedintele C.A.S.M.B.) si Ovidiu Munteanu (managerul Directiei Relatii Contractuale) au fost indignati de faptul ca o parte dintre asigurati au venit sa depuna personal dosarul la C.A.S.M.B., "situatie in care au hotarat ca nu le vor acorda prioritate in raport cu avocatii care depuneau sute de dosare".
 
Ulterior, Bara "a respins cererile asiguratilor care au venit adusi de ambulante, desi a vazut ca erau in stare grava si cunostea ca avocatii au depus dosare in numele unor pacienti fictivi", se arata in referat.
 
Reactia vehementa a lui Lucian Bara este reflectata de convorbirea telefonica pe care aceste o are cu Munteanu:
 
"Ce dracu a scos curva aia iar ... din ambulanta, de acolo? Pai, da, dar nu trebuia sa intre inauntru, frate!", spune Bara, in timp ce Ovidiu Munteanu a incercat sa il calmeze: "Tontu ' ala de la poarta i-a lasat si m-am trezit cu ei la receptie, ce vrei ... las ca sunt jos acuma, le ia buletinele si pleaca.... Agentul de la usa are interzis sa mai primeasca targi".
 
Acelasi Ovidiu Munteanu a dat dispozitie telefonica pentru functionara care identifica pacientii din ambulante, sa nu se acorde prioritate la coada pentru asiguratii imobilizati pe targi sau in scaune.
 
In timp ce persoanele bolnave se aflau la coada, in spatele avocatilor, la ora 09:06:06 si, respectiv, la 09:08:29), "inculpata Costica Maria discuta la telefon pentru intocmirea unor dosare catre persoane care nu solicitasera si nici nu aveau cunostinta in acel moment ca urmeaza sa primeasca ingrijiri medicale la domiciliu", arata procurorii.
 
Ei afirma ca "la nivelul C.A.S.M.B., inculpatele MOCANU Gabriela-Rodica, PETRESCU Mina-Elena si SARDARE Jeana au constituit un grup infractional organizat, la care au aderat si conducatorii institutiei, BARA Lucian-Vasile, MUNTEANU Ovidiu si MIHAESCU Ion-Ovidiu, precum si reprezentantii unor societati comerciale fara activitate reala ori legala, aflate in relatie contractuala cu C.A.S.M.B., in scopul fraudarii fondurilor de asigurari de sanatate. Incepand cu luna martie 2017, gruparea infractionala a fost sprijinita si de presedintele C.N.A.S., BURCEA Marian".
 
Cele trei functionare au avut rolul de a racola reprezentanti ai furnizorilor autorizati de servicii medicale, interesati in decontarea unor servicii medicale fictive sau nevalidate in S.I.U.I.
 
"Identificarea furnizorilor care aveau interesul de a deconta nelegal servicii medicale a fost simpla, intrucat inculpatele aveau ca atributii de serviciu verificarea dosarelor depuse de persoanele asigurate, pentru aprobarea ingrijirilor medicale la domiciliu, precum si verificarea documentelor depuse de furnizori, in vederea decontarii serviciilor medicale prestate. In masura in care constatau ca actele depuse nu corespundeau standardelor legale (recomandari medicale incomplete, identificarea unor raportari in fals de ingrijiri medicale la domiciliu in perioada in care asiguratul era internat sau decedat, raportarea in fals a unor servicii medicale la domiciliul asiguratului de catre asistenti medicali care figurau in acelasi timp cu activitate medicala in clinici, cabinete medicale etc.), inculpatele au hotarat sa ii abordeze pe furnizori si sa ii invete sa faca modificarile necesare pentru a evita sanctiunile legale, pentru a obtine decizii favorabile de decontare a ingrijirilor medicale la domiciliu si chiar pentru a intocmi fictiv raportari de servicii medicale, cu privire la pacienti care nu au primit ingrijiri ori cu privire la asistenti medicali care nu au prestat serviciile raportate", sustin procurorii.
 
Un alt tip de ajutor acordat de inculpate a vizat furnizarea de informatii din bazele de date la care aveau acces pentru ca raportarile false sa nu fie depistate, pentru ca pacientul raportat cu ingrijiri medicale la domiciliu sa nu fie decedat, internat in spital ori preluat de ambulanta ori asistentul medical sa nu aiba suprapunere de program cu activitatea medicala raportata in cadrul unei unitati sanitare sau sa nu acumuleze un numar de ore de munca imposibil de prestat sau peste numarul de ore prevazut in contractul de munca.
 
"La nivelul C.A.S.M.B. a devenit o practica generala pastrarea unei plaje largi de numere de inregistrare, in vederea antedatarii documentelor", subliniaza DNA, atasand transcrierile unor convorbiri telefonicepe aceasta tema  intre cele trei angajate.
 
Conducerea C.A.S.M.B., prin Vasile Lucian Bara, presedintele C.A.S.M.B. pana la 13 iulie 2017, Ovidiu Munteanu (managerul Directiei Relatii Contractuale si, respectiv, din 13 iulie 2017, presedintele C.A.S.M.B.) si Ion-Ovidiu Mihaescu  (managerul Directiei Control a C.A.S.M.B.) au avut rolul de a asigura protectia activitatilor ilegale impotriva oricarei forme de sanctionare care sa implice recuperarea prejudiciilor, refuzand sa dea curs obligatiei legale de a verifica daca, intr-adevar, serviciile medicale raportate si decontate din fondurile de asigurari de sanatate gestionate de C.A.S.M.B. au fost si acordate efectiv, arata procurorii.
 
In sprijinul activitatii infractionale, presedintele C.N.A.S., Marian Burcea a dispus ca functionarii C.N.A.S. si C.A.S.M.B. din structurile de control sa nu mai deranjeze furnizorii de servicii medicale cu verificarile legale, desi avea cunostinta ca nivelul fraudelor era foarte mare. Totodata, a facut demersuri ca decontarile fictive sa nu mai fie de sesizate oficial.
 
La randul lor, rolul furnizorilor de servicii medicale aflati in relatie contractuala cu C.A.S.M.B. a fost de a racola asigurati fara pretentii sau nevoi medicale reale, de cele mai multe ori prin coruperea cadrelor medicale din spitale, de a intocmi dosare medicale cu mentiuni nereale, in vederea depunerii lor la C.A.S.M.B., pentru decontarea unor prestatii nereale.
 
In gruparea infractionala, la nivelul furnizorilor de servicii medicale, un rol principal a revenit unui grup de IT-isti specializati in S.I.U.I., respectiv inculpatului lui Razvan-Mihai Mischie, sotiei acestuia si fratelui acestuia, "care au reusit sa coordoneze din locuintele proprii un sistem de raportare in fals a serviciilor medicale pentru circa 10 furnizori, prin accesarea neautorizata a S.I.U.I. si prin folosirea nelegala a semnaturii electronice a doi medici".
 
Asistentelor li se promiteau cate 100 de lei la fiecare pacient furnizat membrilor retelei, iar o persoana angajata ca agent de vanzari a fost trimisa de mai multe ori la domiciliile paceintilor pentur a le acorda ingrijiri.