Victor Ponta, dupa ce DNA a afirmat in instanta ca martorii in dosarul Dragnea s-ar fi inteles ce sa declare: Pentru ceva ilegal se sesizeaza, nu vorbeste ca la piata

Miercuri, 22 aprilie 2015, 19:56 Dosare Anticoruptie

Liderul PSD Victor Ponta nu a dorit sa comenteze pozitia Directiei Nationale Anticoruptie de la Inlta Curte de Casatie si Justitie, conform careia martorii propusi de apararea lui Dragnea in dosarul Referendumului au vorbit inainte de audieri cu acesta, spunand doar ca, daca cineva stie ca s-a comis ceva ilegal, "se sesizeaza, nu vorbeste ca la piata", trasmite Mediafax. Procurorul de sedinta al DNA le-a spus miercuri judecatorilor ca in opinia acuzarii, martorii propusi in aparare au discutat inainte de termen cu inculpatul pentru a cadea de acord ce sa spuna in instanta.

"Nu pot sa comentez nimic, dar pot sa comentez de principiu: daca cineva stie ca s-a comis ceva ilegal, se sesizeaza, nu vorbeste asa, ca la piata. Eu nu am fost intrebat de asa ceva", a raspuns Ponta intrebarilor presei pe aceasta tema.

Procurorii anticoruptie au cerut, miercuri, lanalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ) condamnarea lui Liviu Dragnea in dosarul Referendumului la o pedeapsa cu executare, sustinand ca martorii propusi de apararea lui Dragnea au vorbit inainte de audieri cu acesta pentru a-si pune in acord declaratiile.

Inalta Curte a ramas in pronuntare si a stabilit sa ia o decizie, pe fond, in 6 mai.

Pe de alta parte, Liviu Dragnea a spus, cand a ajuns la instanta suprema, ca nu a gasit in rechizitoriul procurorilor nicio proba pentru faptele pentru care este judecat.

"Sper sa fiu achitat, pentru ca n-am gasit in rechizitoriu vreo proba prin care sa se dovedeasca ca as fi facut faptele pentru care am fost trimis in judecata", a afirmat Liviu Dragnea.

Reprezentantul DNA, prezent miercuri la dezbaterile finale din dosarul Referendumului, le-a cerut judecatorilor instantei supreme ca Livu Dragnea sa fie condamnat la o pedeapsa cu executare in acest caz.

"Consideram ca martorii propusi in aparare au discutat inainte de termen cu inculpatul pentru a cadea de acord cu ce sa spuna in instanta", a mentionat procurorul.

Instanta suprema a inregistrat in 7 octombrie 2013 dosarul "Frauda la referendum", in care au fost trimisi in judecata Liviu Dragnea si alte 74 de persoane, iar judecarea cauzei a inceput in 15 noiembrie.

Liviu Dragnea, secretar general al PSD la data faptelor, a fost trimis in judecata pentru infractiunea de folosire a influentei sau autoritatii de catre o persoana care detine o functie de conducere intr-un partid, in scopul obtinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.

Potrivit rechizitoriului procurorilor, Liviu Dragnea, "cu ocazia organizarii si desfasurarii referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influenta si autoritatea sa in partid in scopul obtinerii unor foloase nepatrimoniale de natura electorala, necuvenite, pentru alianta politica din care facea parte partidul reprezentat de inculpat, si anume indeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obtinute in alte conditii decat cele legale".

Anchetatorii sustin ca Dragnea a fost sustinut in fraudarea referendumului de 74 de presedinti si membri ai unor sectii de votare din localitati din judetele Teleorman, Vrancea, Gorj si Olt. Acestia au fost trimisi in judecata pentru falsificare, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale si introducerea in urna a unui numar suplimentar de buletine de vot decat cele votate de alegatori, infractiuni comise sub forma autoratului, complicitatii sau a instigarii.

"Infractiunile retinute in sarcina persoanelor implicate in desfasurarea procesului de votare - presedinti si membri ai sectiilor de votare - au constat in principal in aceea ca ei si-au incalcat atributiile de serviciu referitoare la asigurarea unui proces corect de vot, inlesnind falsificarea listelor electorale (atat liste permanente cat si liste suplimentare), prin adaugarea de persoane care nu au facut cerere de vot cu urna mobila, care nu s-au prezentat la vot sau care nu se aflau in Romania la data referendumului, prin contrafacerea materiala a semnaturilor acestora si introducerea in urne a unui numar de voturi corespunzator semnaturilor falsificate. In acest fel, numarul total de voturi exprimate a fost crescut artificial, prin includerea voturilor obtinute prin falsificarea semnaturilor", au scris procurorii in actul de sesizare a instantei.

In dosarul Referendumului, la termenul din 11 martie, au fost audiati ca martori premierul Victor Ponta si ministrul Apararii, Mircea Dusa.

Liderul PSD, Victor Ponta, a aratat in declaratia sa ca mesajele sms de campanie nu sunt facute de liderii politici, ci de consultanti politici, fiind aprobate de catre echipa de campanie, cu decizii luate uneori de o echipa de reactie rapida, fara consultarea liderilor.

El a adaugat imediat ca nu stie daca lui Dragnea i s-a cerut acordul pentru continutul mesajul transmise prin sms la referendumul din 2012, dar ca el personal, daca ar fi fost consultant, si-ar fi dat imediat acordul, deoarece prezenta la vot, care putea fi astfel impulsionata, este o expresie a esentei democratiei. "Din echipa de creatie cunosc ca faceau parte Bogdan Teodorescu, Dan Mihalache de la PNL, oameni politici si din afara partidelor", a precizat Ponta.

Ponta a aratat faptul ca sms-urile erau semnate doar "Liviu Dragnea", nu si "PNL" sau "Hellvig", prin faptul ca Dragnea avea doar o functie politica, in timp ce toti ceilalti, inclusiv Hellvig, aveau si functii in Guvern, astfel ca era firesc sa nu fie implicati direct in campanie. "Nu cunosc cine coordona centrul de transmitere a mesajelor. Era personal tehnic, angajati PSD si PNL, nu cunosc nume", a mai spus Ponta.

Intrebat de magistrati daca a primit in ziua referendumului, de la numarul 1855, un sms cu semnatura "Liviu Dragnea", Ponta a raspuns: "Nu-mi amintesc daca am primit pe telefonul personal, dar cunosteam ca se transmiteau de la centru, prin sms, exclusiv indemnuri la vot. Pentru a nu fi impersonale, erau semnate, dar nu le transmitea Dragnea personal, era imposibil. E un sistem sms folosit de operatorii de telefonie pentru alte tipuri de campanie, umanitara, publicitara", a spus Ponta.

Ponta a mai aratat ca a cunoscut sistemul de sms-uri aplicat de USL la referendumul din 2012 si modul de functionare a aplicatiei, dar ca aceasta consemna doar prezenta si date din procesul-verbal, nu indica si numarul de voturi cu "Da" sau "Nu".

In dosarul instrumentat de procurori exista suspiciunea ca sistemul de sms-uri continea o baza de date cu numarul de telefon al persoanei care raporta datele si cu sectia din care raporta, catre care era transmis un mesaj, de la numarul 1855, cu instiintarea ca trebuie raportate separat prezenta la vot in sectie si separat numarul de voturi DA si NU exprimate in sectia in care se aflau.