DNA atrage atentia ca propunerea de modificare a Codului de procedura penala "contine aspecte ce ar putea sa afecteze eficienta investigatiilor in dosarele de coruptie"

Marţi, 31 martie 2015, 16:51 Dosare Anticoruptie

Directia Nationala Anticoruptie atrage atentia ca propunerea de modificare si completare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedura penala (Cod aflat in vigoare de la 1 februarie 2014), care se se afla in proces de dezbatere si adoptare la Senat, contine "aspecte ce ar putea sa afecteze eficienta investigatiilor in dosarele de coruptie". Principalele nemultumiri ale procurorilor anticoruptie tin de modificarile privind mandatul de aducere, care ar urma sa nu mai poata fi emis pentru infractiunile de coruptie si evaziune fiscala inainte de citarea suspectului, de reducerea duratei controlului judiciar de la doi ani la 180 de zile si de noile dispozitii privind incatusarea inculpatilor arestati.

Care sunt modificarile reclamate de DNA:

1. Se introduce o masura preventiva noua (arestul sever)

DNA considera ca nu se justifica introducerea unei masuri preventive noi (arestul sever) deoarece modificarea reprezinta doar un pretext pentru a restrange situatiile in care se poate dispune arestarea preventiva.
Prin modificarea preconizata, nu va mai fi posibila arestarea pe motiv de pericol pentru ordinea publica pentru infractiunile de coruptie si de evaziune fiscala. Avand in vedere ca acesta este temeiul retinut de judecatori in majoritatea dosarelor de mare coruptie in care s-a dispus arestarea preventiva, prin adoptarea acestei modificari s-ar ajunge practic la eliminarea acestei masuri din dosarele instrumentate de DNA. Astfel, indiferent de gravitatea faptei savarsite si de pericolul pe care il prezinta autorul acesteia, judecatorul nu este lasat sa aprecieze daca se impune sau nu arestarea inculpatului, modificarea reprezentand o ruptura esentiala fata de viziunea actuala a Codului de procedura penala. In conditiile in care realitatile sociale avute in vedere la momentul adoptarii Codului nu s-au modificat, nu se justifica adoptarea unei noi viziuni rupta de traditia juridica. Practica Curtii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) a aratat ca lipsirea de libertate a unei persoane pentru acest temei este in concordanta cu standardele conventiei in materia garantarii drepturilor omului, astfel incat nu exista argumente obiective pentru o asemenea modificare.
In plus, Legiuitorul nu se poate substitui judecatorilor si procurorilor si nu le poate dicta acestora argumentele pe care sa le foloseasca pentru a ajunge la o anumita concluzie. Pericolul pentru ordinea publica, la fel ca orice alta imprejurare care face obiectul cauzei, se stabileste exclusiv pe baza analizei efectuate de organele judiciare si a probelor a probelor administrate.

2. Pentru infractiunile de coruptie si de evaziune fiscala nu mai poate fi emis mandat de aducere, inainte de citarea suspectului.

DNA considera ca, in acest mod, s-ar aduce o atingere semnificativa capacitatii investigative a DNA. Exista situatii in care, pentru aflarea adevarului, este esential ca audierea suspectilor sa se realizeze in anumite momente operative, astfel incat acestia sa nu poata lua legatura cu alte persoane sau sa nu afle despre desfasurarea unor perchezitii ori a altor activitati procesuale. Imposibilitatea procurorilor DNA de a folosi aceasta masura, lasata doar la dispozitia altor parchete, i-ar lipsi de un instrument important pentru solutionarea cauzelor si le-ar diminua eficienta.

3. Se reduce durata controlului judiciar de la doi ani, cat este in prezent pentru infractiunile grave, la 180 de zile.

DNA considera ca aceasta masura nu se justifica. Controlul judiciar este o masura care presupune o restrangere limitata a drepturilor persoanei (cum ar fi obligarea de a nu parasi tara sau localitatea), situatie in care nu pot fi aplicate corespunzator limitarile prevazute pentru arestarea preventiva. Apar situatii cand cauzele complexe nu pot fi finalizate in 180 de zile, iar adoptarea acestei prevederi ar permite persoanelor cercetate sa paraseasca tara dupa expirarea termenului de 180 de zile si sa se sustraga de la executarea pedepsei. Nu a existat niciodata o prevedere atat de restrictiva. Initial, noul Cod de procedura penala nu prevedea nicio limita a duratei controlului judiciar, iar in 2014 limita a fost stabilita la doi ani. Acum se incearca reducerea la 180 de zile fara o justificarea obiectiva a acestor modificari de viziune a legiuitorului.

4. Se introduc dispozitii cu privire la incatusarea inculpatilor arestati.

Aceste dispozitii sunt reglementate de legea executarii pedepselor si de regulamentele interne ale locurilor de detinere si nu au legatura cu prevederile unui cod de procedura penala, motiv pentru care nu ar trebui sa se regaseasca in acest act normativ. Codul de procedura penala reglementeaza exclusiv desfasurarea procesului penal, nu conditiile din locurile de detinere, modul de executare a pedepselor si alte asemenea aspecte.