Referatul procurorilor: Mircea Basescu s-ar fi folosit de calitatea de frate al presedintelui Romaniei pentru a face trafic de influenta / Banii de mita, numarati cu aparatul intr-un apartament din Constanta

Vineri, 20 iunie 2014, 16:02 Dosare Anticoruptie

Mircea Basescu s-ar fi folosit de calitatea sa de frate al presedintelui tarii pentru a face trafic de influenta, sustin procurorii anticoruptie in referatul de arestare prevenitiva din dosarul in care fratele presedintelui este acuzat ca ar fi primit 250.000 de euro de la Florin Anghel pentru a interveni la judecatori astfel incat Bercea Mondial sa scape de inchisoare. 

"Inculpatul Basescu Mircea a promis ca va interveni pe langa magistrati pentru a-l pune in libertate pe A. S. [n.r. Anghel Sandu, zis Bercea Mondial], iar, in cazul in care nu va reusi, va interveni pe langa aceeasi magistrati, pentru ca A. S. sa primeasca o pedeapsa cu inchisoarea egala cu durata arestarii preventive. Faptul ca a existat o promisiune in acest sens din partea inculpatului Basescu Mircea rezulta din inregistrarea audio-video realizata de A. S. la data de 23.02.2012, in care inculpatul Basescu Mircea poarta urmatoarea discutie cu A. F. [n.r. Anghel Florin]", arata procurorii in referatul de arestare preventiva.

Florin Anghel ar fi remis suma de 250.000 euro catre "Capatina Marian intr-un apartament din Municipiul Constanta, dupa ce bancnotele au fost verificate si numarate cu ajutorul unui aparat pus la dispozitie de o persoana cunoscuta de catre inculpatul Capatina Marian Adrian".

"Ulterior, Capatina Marian s-a deplasat la biroul lui Mircea Basescu pentru a-i remite suma de 250.000 de euro, asigurandu-l pe A. F. ca inculpatul Basescu Mircea a primit aceasta suma.", se arata in referat.

Potrivit documentului, Anghel Florin ar fi remis inca 350.000 de euro Capatina Marian, suma ce ar fi trebuit sa ajunga tot la Mircea Basescu pentru a aobtine o solutie favorabila in cazul lui Bercea Mondial. Cu toate acestea, intre timp, Bercea Mondial a fost condamnat la 7 ani si 6 luni de inchisoare.

"[...] dezamagit de solutia instantei de fond, s-a deplasat in Municipiul Constanta unde s-a intalnit cu inculpatul Basescu Mircea in biroul 5 acestuia pentru a-i cere explicatii cu privire la ce s-a intamplat, sa afle daca a intervenit pe langa magistrati si daca mai are posibilitatea ca in viitor sa obtina eliberarea lui A.S.", se arata in referat.

Procurorii mai noteaza ca "pentru faptul ca a intermediat remiterea banilor, Capatina Marian Adrian si-a insusit suma de 350.000 de euro din totalul de 600.000 de euro primit de la A. F.".

"Din discutia inregistrata de A. F., utilizata in acest dosar in temeiul art. 139 alin. 3 din Codul de procedura penala, rezulta ca suma remisa de A.F.in doua transe a fost de 600.000 de euro, ca inculpatul Basescu Mircea a primit o parte din aceasta, prin intermediul lui Capatina Marian Adrian, si anume suma de 250.000 de euro, ca inculpatul Capatina Marian Adrian a oprit suma de 350.000 de euro pentru sine, ca inculpatul Basescu Mircea a lasat sa se creada ca are influenta asupra magistratilor si a promis ca va influenta cursul procesului in sensul obtinerii unei solutii favorabile pentru A.S., ca inculpatul Basescu Mircea isi arata disponibilitatea de a incerca si in viitor sa influenteze alti magistrati intrucat solutia pronuntata cu o zi inainte a provocat nemultumirea familiei A.

Astfel, inculpatul Basescu Mircea recunoaste ca a primit o parte din bani, respectiv suma de 250.000 de euro", se arata in documentul procurorilor.

In apararea sa, Capatania a declarat procurorilor ca suma de 600 de mii de euro de la Anghel Florin a fost, de fapt un imprumut.

De ce solicita procurorii arestarea preventiva

"Consideram ca se impune luarea masurii arestarii preventive fata de inculpatii Basescu Mircea si Capatina Marian Adrian pentru urmatoarele motive:

Tinand seama de gravitatea faptelor savarsite, de modul si circumstantele de comitere a acestora, apreciem ca privarea de libertate a inculpatilor este necesara pentru inlaturarea unei stari de pericol pentru ordinea publica.

Faptele savarsite de inculpatii Basescu Mircea si Capatina Marian Adrian, dincolo de gravitatea inerenta unei infractiuni de coruptie, au un grad de pericol deosebit, dat de cuantumul semnificativ al sumei de bani remise de denuntator si primita de cei doi inculpati si de scopul urmarit de inculpati, respectiv punerea in libertate sau condamnarea la o pedeapsa ridicol de mica a unei persoane judecate pentru tentativa la omor si cercetata in numeroase alte dosare penale care au ca obiect infractiuni grave si foarte grave.

Varietatea promisiunilor utilizate de inculpati pentru a-l convinge pe denuntator ca demersurile inculpatului Basescu Mircea sunt apte sa isi atinga scopul, prin influentarea unui numar mare de magistrati, de pe orice palier al sistemului de justitie, constituie inca un element care subliniaza gravitatea faptei.

Trebuie subliniat ca, prin modul in care inculpatii au conceput savarsirea faptelor, au afectat in mod grav relatiile sociale referitoare la buna desfasurare a raporturilor de serviciu in ceea ce priveste institutiile din intregul sistem judiciar, de pe toate palierele: Ministerul Public, tribunal, curte de apel, chiar Inalta Curte de Casatie si Justitie, pentru aceasta din urma pe mai multe planuri (recursul, cererea de stramutare, conform procedurii in vigoare la data faptelor), iar faptele care fac obiectul acestui dosar au aptitudinea de a afecta increderea in intreg sistemul de justitie.

Perseverenta inculpatului Basescu Mircea, care, luand in calcul posibilitatea de a nu putea obtine rezultatul dorit la o instanta care inca nu s-a pronuntat, era hotarat sa obtina o solutie favorabila la instanta superioara in grad, releva un alt element de gravitate a infractiunii pentru care este cercetat.

Ambii inculpati s-au folosit de calitatea de membru al familiei Presedintelui Romaniei pe care o detine inculpatul Basescu Mircea, pentru a da credibilitate afirmatiilor referitoare la influenta sau pretinsa influenta pe care Basescu Mircea ar putea sa o aiba asupra magistratilor si, de asemenea, pentru a da credibilitate promisiunilor referitoare la obtinerea unor hotarari favorabile.

Inculpatul Basescu Mircea, desi cunoaste obligatiile fratelui sau si ii comunica denuntatorului intr-una din discutiile inregistrate ca "el nu poate", nu descurajeaza comentariile referitoare la persoana presedintelui, ba, mai mult, le alimenteaza pentru a nu pierde aparenta ca ar avea influenta asupra magistratilor.

Inculpatul Capatina Marian Mircea a sustinut o declaratie vadit nesincera, prin intermediul careia a incercat sa deturneze obiectul anchetei prin inducerea in eroare a organelor judiciare, atat cu privire la existenta propriei infractiuni, cat si cu privire la infractiunea de care este acuzat inculpatul Basescu Mircea.

Cu privire la notiunea de "stare de pericol pentru ordinea publica", legea nu ofera o definitie explicita, iar analiza reglementarii interne si a jurisprudentei instantei europene conduce la concluzia ca existenta unei stari de pericol pentru ordinea publica se deduce in fiecare caz in parte, din examinarea circumstantelor cauzei, prin raportare la natura faptelor pentru care exista presupunerea rezonabila ca au fost comise, modul de savarsire, persoana inculpatului, calitatea si pozitia sa in societate.

Din cele expuse mai sus rezulta ca faptele inculpatilor, precum si atitudinea acestora, creeaza un potential pericol cu privire la buna functionare a autoritatilor statului, ce detin competente in solutionarea cauzelor deduse judecatii acestora sau unor magistrati cu privire la care inculpatii au lasat sa se creada ca au influenta.

Totodata, pericolul pentru ordinea publica pe care il poate crea lasarea in libertate a inculpatilor rezulta si din gravitatea faptelor despre care exista indicii ca le-au comis, existand posibilitatea producerii unui efect negativ asupra increderii populatiei in capacitatea de reactie a autoritatilor fata de astfel de fapte.

Rezulta asadar ca lipsirea de libertate, prin dispunerea masurii arestarii preventive se impune, luandu-se in considerare interesul public ce trebuie protejat cu prioritate si fara incalcarea prezumtiei de nevinovatie a inculpatilor, fata de regula respectarii libertatii individuale, acest interes general al mentinerii ordinii sociale si de drept trecand inaintea dreptului persoanei de a fi cercetata in stare de libertate si justificand privarea de libertate.

Actiunile descrise, despre care exista banuiala plauzibila ca au fost comise de catre inculpati si indiciile grave de vinovatie constituie factori pertinenti sub aspectul temeiniciei privarii de libertate, cu atat mai mult cu cat actiunile inculpatilor au creat un prejudiciu grav de imagine institutiilor statului, determinand o perceptie deformata si o stare de neincredere a societatii.

In acelasi context, masura arestarii preventive pe care solicitam sa o dispuna Judecatorul de drepturi si libertati este proportionala cu gravitatea acuzatiilor, raportat la modalitatea de savarsire a faptelor si la rezonanta sociala a unor asemenea activitati infractionale.

Avand in vedere ca in cauza exista probe din care rezulta suspiciunea rezonabila ca inculpatii au savarsit infractiunile pentru care s-a dispus punerea in miscare a actiunii penale, iar masura arestarii preventive este proportionala cu gravitatea acuzatiei.