Aprinderea unui trabuc, semn cu palaria in autobuz, "garantii" propuse de S.O. Vintu lui Rudel Obreja

Marţi, 18 martie 2014, 16:08 Dosare Anticoruptie

Sorin Ovidiu Vintu i-ar fi cerut lui Obreja "garantii" ca dosarul sau va fi solutionat favorabil, propunand ca persoana care ar fi intervenit in favoarea sa sa faca anumite gesturi, cum ar fi aprinderea unui trabuc, un semn cu palaria in autobuz sau trei lovituri consecutive in sacul de box intr-o sala, scrie agentia Mediafax.

Fostul presedinte al Federatiei Romane de Box Rudel Obreja a fost trimis in judecata in dosarul in care este acuzat ca ar fi cerut un milion de euro de la Sorin Ovidiu Vintu, pentru a interveni la judecatori de la instanta suprema, in dosarul privind favorizarea lui Nicolae Popa.

Procurorii Sectiei de combatere a coruptiei l-au trimis in judecata, in stare de arest la domiciliu, pe Rudel Obreja, fost presedinte al Federatiei Romane de Box, pentru infractiunea de trafic de influenta, dosarul urmand sa fie judecat de Tribunalul Bucuresti, arata marti Directia Nationala Anticoruptie, intr-un comunicat de presa.

Rudel Obreja declara in 13 februarie ca denuntatorul din aceasta cauza este Sorin Ovidiu Vintu, iar dosarul ar fi urmarea unei "inscenari" a acestuia.

In 24 ianuarie, Sorin Ovidiu Vintu a fost condamnat definitiv de instanta suprema la doi ani de inchisoare cu executare in dosarul favorizarii lui Nicolae Popa, care fusese condamnat in 2006 in legatura cu prabusirea FNI.

Procurorii DNA arata, in rechizitoriul trimis instantei, ca in vara anului 2013, Rudel Obreja ar fi luat legatura cu o persoana (martor in cauza), pe care ar fi rugat-o sa ii intermedieze o intalnire cu denuntatorul, sustinand ca avea intentia sa ii propuna o "afacere". Denuntatorul ar fi transmis ca il asteapta pe Obreja la locuinta sa.

"In consecinta, in cursul lunii septembrie 2013, Obreja Rudel l-ar fi intrebat pe denuntator daca era interesat de o anumita data calendaristica. Denuntatorul ar fi facut legatura dintre acea data calendaristica si un proces penal in care primise o condamnare cu pedeapsa inchisorii, fiind inculpat pentru o infractiune de favorizarea infractorului, dosar in care recursul urma sa fie judecat la Inalta Curte de Casatie si Justitie, in jurul acelei date. Denuntatorul ar fi afirmat ca era interesat de ceea ce putea sa ii comunice inculpatul. In finalul intrevederii, cei doi ar fi stabilit o noua intalnire, in data de 15 octombrie 2013", au precizat procurorii.

Denuntatorul ar fi declarat ca, initial, ar fi interpretat propunerea lui Obreja ca fiind o oferta de informatii pe care ar fi putut sa le foloseasca, ca probe, in apararea sa, in procesul de la ICCJ.

In 15 octombrie 2013, inainte de intalnirea cu Obreja, denuntatorul l-ar fi chemat la locuinta sa pe avocat sau, pentru a putea sa aprecieze daca informatiile pe care urma sa le primeasca puteau sa il ajute in strategia de aparare conceputa in dosarul respectiv.

"Discutia pe care ar fi avut-o cu inculpatul Obreja Rudel ar fi relevat insa o alta conotatie a acestei 'propuneri de afaceri', solicitarea inculpatului vizand obtinerea sumei de 1.000.000 euro in schimbul influentei pe care a sustinut ca ar fi putut sa o exercite asupra judecatorilor Inaltei Curti de Casatie si Justitie, pentru obtinerea unei solutii de achitare a denuntatorului", au aratat procurorii in rechizitoriu.

Potrivit anchetatorilor, Rudel Obreja ar fi impus sa primeasca suma de un milion de euro in doua transe, respectiv 200.000 de euro inainte de pronuntarea hotararii si 800.000 de euro dupa obtinerea solutiei de achitare.

"In ziua de 15.10.2013 nu s-au discutat detalii legate de momentul sau modalitatea in care banii urmau sa intre in posesia lui Obreja Rudel si acesta nu a precizat daca intentiona sa imparta banii si cu alte persoane. De asemenea, inculpatul nu a oferit niciun indiciu cu privire la identitatea persoanei prin intermediul careia ar fi intervenit pe langa judecatorii de la Inalta Curte de Casatie si Justitie", potrivit DNA.

Rudel Obreja ar fi propus ca urmatoarea intalnire sa aiba loc in perioada 15-20 decembrie 2013, cand ar fi urmat sa ofere alte detalii legate de interventia sa pe langa judecatorii Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

"Ca o dovada a realitatii sustinerilor inculpatului, denuntatorul ar fi solicitat sa i se comunice numele judecatorilor din completul care fusese investit cu judecarea dosarului sau. A considerat in acel moment ca era o dovada suficienta intrucat informatia respectiva nu era publica si el personal nu avea cunostinta de componenta completului de judecata. Obreja Rudel ar fi fost de acord sa faca dovada posibilitatii sale de a realiza interventia pe langa judecatori, sustinand ca va furniza informatia solicitata", au mai aratat procurorii.

Imediat dupa intalnirea pe care a avut-o cu Obreja in 15 octombrie 2013, denuntatorul l-ar fi informat pe avocatul sau, care nu a asistat la discutie, ca vrea "sa aduca la cunostinta autoritatilor judiciare propunerile primite in ziua respectiva", sustin procurorii.

In 12 noiembrie 2013, Rudel Obreja ar fi reiterat discutia referitoare la subiectul pe care il abordase in intalnirile anterioare. In acest context, Obreja ar fi sustinut ca persoana cu care se afla in contact si care exercita interventia pe langa judecatori ar fi fost ingrijorata de faptul ca denuntatorul era implicat intr-un scandal mediatic recent, situatie care nu era convenabila "aranjamentelor" privind dosarul penal, deoarece autoritatile statului sau presa ar fi putut sa il monitorizeze pe denuntator in perioada respectiva.

"In pofida ingrijorarii exprimate, inculpatul a afirmat ca atat el, cat si persoanele implicate in solutionarea favorabila a dosarului puteau realiza in continuare interventia promisa. Obreja Rudel a sustinut ca putea afla numele judecatorilor din complet cu o saptamana inainte de primul termen de judecata, insa denuntatorul nu a fost de acord cu aceasta ￂgarantieￂ, deoarece intr-un asemenea termen informatia era mult prea usor de aflat de catre orice persoana", se mai arata in documentul citat.

Intrebat de Obreja ce "garantii" ar putea sa ii dea, denuntatorul i-ar fi sugerat ca persoana implicata in realizarea interveniei sa faca in public anumite gesturi prestabilite, cum ar fi "aprinderea unui trabuc, un semn cu palaria in autobuz sau trei lovituri consecutive in sacul de box intr-o sala de sport".

"Obreja Rudel a evitat sa dea un raspuns, sustinand ca s-ar putea ca persoana respectiva sa refuze sa se expuna intr-o asemenea modalitate, dar i-a promis ca va transmite mai departe solicitarea sa", au precizat procurorii.

La aceeasi intalnire, Obreja a reiterat pretentia de a primi un milion de euro, in doua transe, respectiv 200.000 de euro fara nicio garantie si 800.000 de euro intr-o modalitate care sa presupuna oferirea unei garantii pentru ambele parti implicate.

"Modalitatea prin care Obreja Rudel dorea sa confere aceasta garantie era aceea ca suma de 800.000 euro trebuia sa fie tinuta o perioada de cateva zile de catre unul sau doi oameni de incredere ai lui sau, chiar de el insusi, in prezenta unor oameni de incredere ai denuntatorului, astfel incat, daca se pronunta hotararea favorabila, banii ramaneau la inculpat iar, in caz contrar, suma de bani ii era returnata in intregime denuntatorului", au mai scris procurorii in rechizitoriu.

Referindu-se la aceasta modalitate de oferire a garantiei, Obreja ar fi folosit expresia "sa asiguram banii" ori "sa securizam banii".

"In principiu, denuntatorul a fost de acord sa remita intreaga suma de bani pretinsa, cu conditia de a primi dovada implicarii unei persoane in masura sa decida hotararea judecatoreasca favorabila. Denuntatorul a propus si o alta modalitate de a ￂasigura baniiￂ, prin depunerea lor intr-un cont bancar in care sa se poata opera numai cu doua semnaturi simultane, urmand ca fiecare dintre cei doi interlocutori sa isi desemneze semnatarul. Aceasta propunere a fost refuzata de inculpatul Obreja Rudel. In finalul discutiei, au stabilit o noua intalnire", potrivit DNA.

In 10 ianuarie 2013, Rudel Obreja ar fi afirmat ca in dosarul penal in care denuntatorul era inculpat ar fi sosit o hartie de la "servicii", despre care a sustinut ca ii era nefavorabila, sugerand ca avea aceasta informatie de la persoana pe langa care facea interventia.

"Denuntatorul s-a interesat despre continutul acestei 'hartii' sau macar de la ce institutie provenea inscrisul respectiv, insa inculpatul Obreja Rudel nu a putut sa-i ofere nicio informatie. Totodata, inculpatul i-a transmis, din partea persoanei pe langa care facea interventia, ca trebuia sa solicite o amanare la primul termen de judecata din ianuarie 2014", sustin procurorii.

In acest moment al discutiei, denuntatorul i-ar fi atras atentia lui Obreja ca primul termen de judecata avusese loc chiar in 10 ianuarie si ca deja instanta de judecata amanase judecarea cauzei. In acest context, sustin procurorii, denuntatorul i-ar fi reprosat lui Obreja ca nu era la curent cu situatia dosarului penal, "exprimandu-si banuiala ca era victima unei escrocherii".

"Obreja Rudel a negat si a promis ca se va interesa care era motivul pentru care persoana pe langa care facea interventia i-a comunicat in mod eronat data primului termen de judecata, sustinand ca va reveni in scurt timp cu niste raspunsuri plauzibile", a precizat DNA.

In 23 ianuarie 2014, denuntatorul s-a intalnit din nou cu Obreja, care ar fi sustinut ca persoana pe langa care intervenea dorea sa solicite un nou termen de judecata si era sigura ca i se va aproba amanarea cauzei.

"I-a transmis ca interventia era sigura daca denuntatorul obtinea amanarea cauzei, deoarece posibilitatea de a ￂaranjaￂ solutia exista doar in situatia in care intrau in vigoare noul cod penal si noul cod de procedura penala, incepand cu data de 1 februarie 2014. Obreja Rudel a propus ca, din acel moment, sa tina legatura cu denuntatorul printr-un intermediar", au precizat procurorii in rechizitoriu.

In 24 ianuarie 2014, desi denuntatorul a solicitat amanarea cauzei, completul de judecata a respins cererea si a pronuntat decizia, in aceeasi zi. Instanta a respins recursul declarat in cauza, denuntatorul fiind incarcerat pentru executarea unei pedepse definitive cu inchisoarea, au mai aratat procurorii.