In proiectul de management depus la Consiliul Superior al Magistraturii, procurorul Calin Nistor arata ca interceptarile si inregistrarile audio-video din dosarele DNA ar trebui folosite doar daca faptele avute in vedere in ancheta nu pot fi probate in alta modalitate, evitandu-se astfel intruziunea in viata intima a persoanei vizate.
"In cazul investigatiilor derulate de procuror, utilizarea mijloacelor de proba prevazute in Sectiunea V 'interceptarile si inregistrarile audio sau video' din cadrul Codului de procedura penala sa fie folosite daca in acele cauze unde utilizarea unor astfel de tehnici sunt viabile si care nu pot fi probate in alta modalitate, pentru a se evita intruziunea in viata intima a persoanei sau pentru a nu se folosi in mod inutil astfel de procedee probatorii", a scris Calin Nistor in proiectul de management.
Totodata, procurorul isi propune analiza activitatii unor structuri teritoriale care au obtinut rezultate nesatisfacatoare, urmand a se decide asupra mentinerii acestora sau "eventual a maririi schemei de personal la nivelul structurii centrale".
"Se impune, intr-o faza initiala a verificarilor, si evaluarea acelor situatii in care anumite anchete ce vizeaza savarsirea unor fapte minore nu se justifica, prin prisma costurilor deosebit de ridicate prin raportare la rezultatele derizorii obtinute (ex: la o mita de 100 lei sa efectuezi patru luni inregistrari audio video, supravegheri operative etc)", a mai aratat Nistor in proiectul de management.
- Obiectivele propuse de Calin Nistor pentru DNA:
-urmarirea recuperarii pagubelor produse prin infractiuni;
-analiza periodica a duratei si a cauzelor de intarziere in solutionarea proceselor;
- formularea de propuneri, observatii sau comentarii asupra unor proiecte legislative de interes in ceea ce priveste M.C.V., cum ar fi cele referitoare la texte de incriminare privind achizitiile publice la procedura si metodologia de monitorizare a Strategiei Nationale Anticoruptie 2012-2015 si privind temele pentru urmatoarele misiunide evaluare;
- continuarea programului de pregatire profesionala specializata a personalului operativ al Directiei Nationale Anticoruptie;
- propuneri cu privire la dimensionarea adecvata a activitatii, atat la nivelul structurii nationale a Directiei cat si la nivelul structurilor teritoriale, in conditiile in care volumul si complexitatea cauzelor au crescut la nivelul tuturor structurilor, corelativ cu o crestere semnificativa a numarului de rechizitorii si a numarului de inculpati arestati;
- dezvoltarea Serviciului de Investigatii al Directiei, format exclusiv din ofiteri de politie judiciara, are in vedere ca scop propus dinamizarea unei activitati corelativ unei specializari a personalului;
- incheierea unui Protocol cu Inspectoratul General al Politiei Romane, urmarind crearea posibilitatii ca 50 de ofiteri de politie judiciara de la nivelul structurii centrale sa lucreze cu procurorii din cadrul D.N.A. Se are in vedere ca ofiterii de politie judiciara sa fie selectati din cadrul Directiei Investigatii Criminale si Directiei de Investigare a Fraudelor, prezenta acestora fiind necesara pentru dezvoltarea acelor cauze ce au ca obiect macrocriminalitatea economico-financiara;
- o asemenea masura ar fi oportuna si in ceea ce priveste activitatea serviciilor teritoriale, necesitatea incheierii unor protocoale cu Inspectoratele de Politie Judetene pentru desemnarea a cate 20 de ofiteri de politie judiciara din cadrul structurilor mentionate, ce urmeaza a fi delegati in cauzele complexe investigate de D.N.A creand premisa unei eficiente activitati viitoare.
- constituirea, in situatii operative adecvate, a unor echipe mixte formate din comisarii Garzii Financiare Centrale si inspectori A.N.A.F., care sa sprijine procurorul in desfasurarea unor anchete in mod operativ si eficient
- evaluarea periodica a datelor si informatiilor provenite de la structurile specializate in culegerea de date si informatii constituie una din masurile esentiale, avand in vedere caracterul proactiv al anchetelor derulate de D.N.A. in care un procent esential este reprezentat de exploatarea eficienta a acestor date;
- utilizarea informatiilor furnizate in timp real pentru a se documenta activitate infractionala;
- analiza activitatii unor structuri teritoriale care au obtinut rezultate considerate nesatisfacatoare, urmand a se aprecia asupra mentinerii acestora sau eventual a maririi schemei de personal la nivelul structurii centrale. Se are in vedere si preluarea activitatii de catre un alt serviciu teritorial invecinat cu cel considerat a avea rezultate nesatisfacatoare. O asemenea analiza implica si evaluarea costurilor necesare functionarii unei astfel de structuri teritoriale raportat rezultatelor obtinute. Mai trebuie precizat ca legea de functionare nu impune in mod obligatoriu existenta unei anume structuri teritoriale.
- aplicarea protocoalelor incheiate in ultimii ani intre Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatiei si Justitie si structurile specializate in culegerea de date si informatii constituie premisa obtinerii unor informatii de calitate, transmise in timp real si valorificate de indata;
- imbunatatirea parametrilor de cooperare cu toate institutiile specializate in aplicarea legii cu referire la O.N.P.C.S.B., D.L.A.F., D.G.A., Garda Financiara, Curtea de Conturi a Romaniei, precum si alte structuri cu atributii de control, constituie un alt obiectiv cu caracter de permanenta al activitatii viitoare;
-accesul la bazele de date specifice, gestionate si administrate de catre institutiile de aplicare a legii cu atributii in domeniu si acordarea drepturilor depline de interogare a unor baze de date, necesare in investigarea fenomenului infractional constituie o alta prioritate in perioada urmatoare;
- cresterea cooperarii internationale cu agentii ale altor state, specializate in aplicarea legii, constituie o obligatie, avand in vedere caracterul din ce in ce mai repetat transfrontalier al infractionalitatii;
- intensificarea masurilor de control operativ asupra structurilor din subordine are in vedere eficientizarea unei activitati, in conditii de calitate specifice competentei Directiei;
- dezvoltarea unor strategii locale si la nivelul structurilor teritoriale, creeaza premiza cresterii numarului de investigatii proactive de o complexitate sporita si care privesc domenii prioritare;
- aplicarea frecventa a prevederilor legale nou adoptate cu privire la confiscarea extinsa constituie o alta cerinta a activitatii, procurorii Directiei Nationale Anticoruptie trebuind sa pastreze ca prioritate luarea masurilor asiguratorii;
- imbunatatirea comunicarii publice si a relatiei cu mass-media vizeaza asigurarea transparentei unei activitati prin conditiile protejarii si pastrarii caracterului nepublic al urmaririi penale;
- o preocupare distincta va fi cea referitoare la cresterea calitatii activitatii de urmarire penala dar si cea desfasurata de procuror in sectorul judiciar, procentul de 10% al achitarilor impunand o dinamizare si o specializare permanenta a resursei umane din acest sector;
- Profil Calin Nestor
Calin Nistor si-a inceput cariera de magistrat in 1995, la Parchetul de pe langa Judecatoria Dragasani, unde a activat pana in 1996. Intre 1996 si 2000, Nistor a fost avocat in Baroul Valcea, apoi a revenit in magistratura, tot la Parchetul de pe langa Judecatoria Dragasani. In perioada 2003 - 2005, Nistor a fost magistrat la Parchetul Judecatoriei Ramnicu Valcea, iar din 2006 pana in 2008 la Directia Nationala Anticoruptie (DNA) - Structura Centrala.
Calin Nistor a ocupat functia de procuror sef al DNA Serviciul Teritorial Pitesti intre 2008 si 10 martie 2013. Din 11 martie a fost delegat in functia de procuror sef al Directiei Nationale Anticoruptie, iar din 10 mai a fost delegat ca procuror sef adjunct al DNA.
Procurorul Calin Nistor a absolvit in 1993 Facultatea de Agronomie din Craiova, iar doi ani mai tarziu si Facultatea de Drept din cadrul Universitatii din Craiova.
Magistratul a intocmit peste 45 de rechizitorii, prin care au fost trimisi in judecata demnitari, arbitri de fotbal, oameni de afaceri, printre care se numara si Constantin Nicolescu, presedintele Consiliului Judetean Arges, Antonie Solomon, fostul primar al Craiovei, si omul de afaceri Cornel Penescu. In dosarele pe care procurorul le-a trimis in instanta nu s-a inregistrat nicio achitare si nici nu au fost restituite la Parchet.
Calin Nistor isi prezinta joi proiectul de management pentru functia de procuror-sef adjunct al DNA in care a fost propus de ministrul Justitiei si va raspunde intrebarilor membrilor Sectiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii.
Calin Nistor are, potrivit declaratiei de avere depuse in 2 mai 2012, un teren intravilan de 0,18 hectare in comuna Lungesti din judetul Valcea, cumparat in 2002 si un altul agricol de 0,45 de hectare in aceeasi localitate, cumparat in 2004. De asemenea, Nistor a mai cumparat in 2004, impreuna cu Cristian Ghinea, un teren intravilan de 0,18 hectare in localitatea Ocnele Mari.
Nistor detine doua apartamente in Ramnicu Valcea, unul de 50 de metri patrati, obtinut prin hotarare judecatoreasca in 2005, si celalalt de 127 de metri patrati, cumparat in 2011 prin credit ipotecar. De asemenea, magistratul mai are o casa de locuit de 100 de metri patrati in comuna Lungesti.
Procurorul a achizitionat in leasing, in 2006, 2007 si 2009, trei autoturisme marcile Hyundai Accent, Seat Cordoba si Seat Leon.
Calin Nistor are doua credite la BRD, unul de 60.000 de lei luat in 2010 si scadent in 2015, iar celalalt de 60.000 de euro, pe care trebuie sa il restituie pana in 2031.
Procurorul Calin Nistor a obtinut venituri din salarii de 105.600 de lei in anul fiscal anterior depunerii declaratiei de avere.