Motivarea deciziei de condamnare a lui Sorin Ovidiu Vintu: A folosit inginerii financiare de "reciclare" a banilor obtinuti din delapidarea FNI
Tribunalul Bucuresti l-a condamnat, in 9 februarie, pe Sorin Ovidiu Vintu la sase ani si patru luni de inchisoare, in dosarul devalizarii Fondului National de Investitii (FNI).
Judecatorul de la Tribunalul Bucuresti care l-a condamnat pe Sorin Ovidiu Vintu a aratat, in motivarea deciziei, ca, dupa ce a intrat in posesia sumelor de bani scoase nelegal din patrimoniul FNI, prin intermediul lui Nicolae Popa sau al societatilor in care era administrator sau asociat majoritar, omul de afaceri a folosit "mai multe mecanisme prin care a reciclat aceste sume, cu scopul de a le ascunde adevarate provenienta infractionala".
Potrivit instantei, desi stia ca banii erau proveniti din delapidarea savarsita de Nicolae Popa, infractiune pentru care acesta a si fost condamnat, Sorin Ovidiu Vintu a ascuns si disimulat aceasta suma prin multiple operatiuni de dispozitie si de circulatie a proprietatii unor bunuri ori ale drepturilor asupra acestora, fiind astfel intrunite elementele de continut ale infractiunii de spalare a banilor.
Judecatorul a stabilit ca Sorin Ovidiu Vintu, prin inginerii financiare aparent legale, pornind insa de la o baza ilegala, intrucat banii proveneau din delapidare, a ascuns, a disimulat natura juridica a provenientei, a circulatiei sau a proprietatii bunurilor ori a drepturilor asupra acestora, prin creditari ale societatiilor proprii, care la randul lor creditau alte societati ce cumparau unitati de fond rascumparate la valori majorate artificial, cu care erau achizitionate imobile, chiar in ziua transferarii in contul lui Vintu a sumelor de provenienta infractionala, imobile ce erau vandute succesiv unor societati comerciale apartinand tot acestuia, dar si prin crearea de depozite si transferuri repetate intre inculpat si conturile SC Gelsor SA.
"Desi procurorul a retinut ca fapta inculpatului avand ca obiect material sume de bani provenite din infractiunea de inselaciune realizeaza elementele de continut constitutiv ale infractiunii (...), instanta constata si (...) ca sub aspectul elementului material al laturii obiective a infractiunii de spalare a banilor, inculpatul a efectuat activitati, manopere de ascundere, de disimulare a adevaratei naturi a bunurilor incorporale (...), neputandu-se retine ca acesta doar a dobandit, detinut sau folosit bunul de la faptuitorul infractiunii principale sau de la un intermediar stiind ca bunul dobandit provine din infractiunea principala, argumente in raport de care se va proceda la schimbarea incadrarii juridice in sensul mentionat", a notat judecatorul in motivare.
Instanta a mai retinut ca un alt mod de a ascunde sumele de bani obtinute ilegal a fost prin cumpararea a 15 imobile, pe care apoi le-a vandut, la intervale cuprinse intre o luna si patru luni, SC Gelsor I.N. SA, cu mentiunea ca vanzarea se face in vederea compensarii datoriei inregistrate de societatea Gelsor in favoarea sa. Pretul de vanzare era intotdeauna, in cazul fiecarui imobil, cu mult sub pretul cu care Vintu cumparase anterior acele imobile. Mai mult, SC Gelsor I.N. SA avea obligatia de a achita fiecare imobil cumparat de la Sorin Ovidiu Vintu in cinci rate anuale, incepand din anul 2001, iar pentru perioada 2000-2001 a inchiriat toate imobilele dobandite astfel SC Gelsor SA, societate creditata tot de Vintu.
In opinia judecatorului, aceste imprejurari "conduc la concluzia existentei unui singur factor (ori nucleu) decizional in cazul intregului circuit civil cu aparenta de licit, scopul acestui circuit constituindu-l ascunderea originii nelegale a sumelor de provenienta (sume cu care inculpatul a creditat SC G. SA)".
Instanta mai arata ca, tot pentru a ascunde banii obtinuti ilegal, in incheierea circuitului financiar fraudulos si in vederea inlaturarii lui Vintu din aceasta inginerie financiara aparent legala, imobilele erau vandute unor persoane fizice sau juridice de buna-credinta, "acesta fiind momentul inchiderii circuitului fraudulos si epuizarii infractiunii de spalare a banilor (aceste ultime vanzari realizandu-se in intervalul 2001-2008)".
Judecatorul a precizat in motivare ca "absenta retinerii calitatii de autor ori participant la comiterea infractiunii de inselaciune in ceea ce-l priveste pe inculpat nu poate conduce la concluzia lipsei calitatii acestuia de subiect activ al infractiunii de spalare a banilor provenind din infractiunea de inselaciune (...) si nici la concluzia nevinovatiei inculpatului la comiterea acestei fapte".
In ce priveste infractiunea de instigare la delapidare, judecatorul noteaza in motivare ca, potrivit deciziei definitive de condamnare, prabusirea FNI nu s-a datorat riscurilor inerente la care sunt supuse fondurile deschise de investitii, ci activitatii infractionale desfasurate de inculpatii fata de care s-a dispus condamnarea definitiva intr-un alt dosar, printre acestia fiind si Nicolae Popa, care a primit o pedeapsa pentru inselaciune si delapidare.
Astfel, arata judecatorul de la Tribunalul Bucuresti, prin hotarare definitiva a instantei s-a retinut ca pagubele produse FNI de catre Nicolae Popa s-au datorat, pe de o parte, subscrierii de unitati de fond neachitate si ulterior rascumparate, precum si rascumpararilor de unitati de fond (inclusiv a celor neachitate) la valori majorate artificial. Mai mult, din continutul actelor de urmarire penala a reiesit ca sumele de bani rascumparare de pe carnetul de investitor in urma savarsirii infractiunii de delapidare de catre Nicolae Popa au fost folosite de Sorin Ovidiu Vintu pentru achizitionarea de imobile, retrageri de numerar sau pentru activitatile curente ale societatilor aflate in coordonarea acestuia.
Instanta a mai retinut si ca, potrivit acuzarii, pentru o perioada de timp, prin actiunile sale comise dupa prabusirea FNI, respectiv pana in aprilie 2003, Sorin Ovidiu Vintu a tainuit sumele de bani delapidate de Nicolae Popa, pentru ca apoi sa-l favorizeze pe acesta, desi stia ca Popa a fost condamnat.
De asemenea, din faptele prezentate de procurori si retinute de instanta, rezulta ca, din convorbirile telefonice purtate la sfarsitul anului 2009 si inceputul anului 2010 intre Sorin Ovidiu Vintu si Nicolae Popa reiese ca adevaratul beneficiar al sumelor de bani delapidate a fost omul de afaceri. Procurorii au mentionat in actul de sesizare a instantei si faptul ca aceste convorbiri atesta promisiunile facute de Vintu lui Popa "pe parcursul savarsirii faptelor de delapidare de catre acesta din urma ca il va ajuta sa se sustraga eventualelor cercetari si ca va ascunde sumele de bani obtinute din fraudarea FNI".
Instanta a mentionat insa ca situatia prezentata de anchetatori constituie componenta faptei retinute si calificate ca fiind spalare a banilor provenind din inselaciune, neavand legatura cu instigarea la infractiunea de delapidare.
"Instanta retine ca pentru existenta instigarii ca forma a participatiei penale se cer a fi indeplinite mai multe conditii, printre acestea regasindu-se si cea referitoare la efectuarea unor activitati de determinare din partea instigatorului fata de instigat. Aceasta determinare presupune o operatie de transplantare, de inoculare in constiinta instigatorului a hotararii de a savarsi o fapta prevazuta de legea penala. Mijloacele instigatorului prin care se obtine determinarea instigatului pot fi dintre cele mai diverse, de la rugaminti, indrumari, promisiuni, oferiri de cadouri , pana la constrangerea instigatului", a precizat judecatorul.
Instanta a luat in considerare, in stabilirea pedepsei, si faptul ca de la data comiterii faptelor pana la judecarea cauzei au fost schimbari legislative in ce priveste incriminarea faptelor de delapidare si spalare a banilor, astfel ca trebuie avuta in vedere legea mai favorabila in aceasta cauza.
Astfel, judecatorul a dispus condamnarea lui Sorin Ovidiu Vintu la doua pedepse de cate patru ani de inchisoare pentru spalare de bani si achitarea lui pentru instigare la delapidare. In urma contopirii celor doua pedepse, instanta a dispus ca omul de afaceri sa execute sase ani si patru luni de detentie.
De asemenea, judecatorul de la Tribunalul Bucuresti a dispune confiscarea de la Vintu a echivalentului in lei a sumei de 7.289.406 de dolari, suma supusa procesului de spalare a banilor, si a mentinut sechestrul asigurator pus de catre procurori.
Decizia a fost contestata de omul de afaceri la Curtea de Apel Bucuresti, care va da o decizie definitiva in acest caz.
In prezent, Sorin Ovidiu Vintu se afla in libertate, dupa ce, in 19 noiembrie 2014, Tribunalul Ilfov a decis liberarea sa conditionata, in dosarul in care a fost condamnat la doi ani de inchisoare pentru ca l-a favorizat pe Nicolae Popa, condamnat in 2006 in legatura cu prabusirea Fondului National de Investitii.
In dosarul privind devalizarea FNI, Sorin Ovidiu Vintu a fost trimis in judecata in 24 septembrie 2012, fiind acuzat de spalare de bani si instigare la delapidare.
Cercetarile din dosar penal au avut ca punct de plecare ancheta organele judiciare in dosarele penale referitoare la devalizarea Fondului National de Investitii, Bancii Agricole, Bancii de Investitii si Dezvoltare si Baancii Romane de Scont.
"In urma analizei asupra actelor de urmarire penala efectuate, parte dintre ele finalizate prin pronuntarea unor hotarari judecatoresti definitive, s-au stabilit punctele de convergenta, care se situeaza pe urmatoarele paliere: activitatile ilicite au fost derulate prin intermediul societatilor comerciale membre ale Grupului "Gelsor" (Gelsor SA, SOV Invest SA, Imobiliar Network SA, Vintu Sorin Ovidiu Company SRL, Gelsor IT SA etc.), detinute si administrate, prin persoane interpuse, de Vintu Sorin Ovidiu; principalul beneficiar al sumelor de bani constituite in prejudicii aduse bugetului de stat si/sau companiilor avand capital de stat a fost Vintu Sorin Ovidiu; succesiunea faptelor de natura infractionala cercetate in dosarele penale are o consistenta interna puternica, redata atat prin congruenta metodelor si persoanelor avute in vedere, cat si prin dependenta faptelor de contextul creat prin diverse mijloace de Vintu Sorin Ovidiu", precizau procurorii, la trimiterea in judecata a omului de afaceri.
Potrivit probelor de la dosar, Vintu, din aprilie 2003 si pana in 2012, stiind ca suma de 23.572.104 de lei, echivalentul a 6.765.234 de dolari la data prabusirii Fondului National de Investitii, provine din savarsirea infractiunilor de inselaciune comise in frauda investitorilor FNI, a dobandit, detinut si folosit bunuri imobile, fapta ce intruneste elementele constitutive ale infractiunii de spalare a banilor.
Sorin Ovidiu Vintu a mai fost condamnat la un an de inchisoare pentru santajarea lui Sebastian Ghita.
Vintu a stat in penitenciar din 21 iunie 2012 pana in 1 mai 2013, pentru pedeapsa de un an de inchisoare, si din 25 ianuarie pana in 19 noiembrie 2014, pentru cea de-a doua condamnare, pentru favorizarea lui Nicolae Popa.
La jumatatea lunii iulie 2014, Vintu a primit o noua condamnare: sase ani si doua luni de inchisoare, in dosarul Petromservice. Decizia nu este insa definitiva.
Un uriaș adormit ar putea ucide viața din oceane / Mark Zuckerberg și-a făcut de râs metaversul / Noi filme „Lord of The Rings” la orizont
Când vremea o ia razna pentru o lună - O „plimbare” virtuală printre extremele de frig și căldură în cele 12 luni ale anului
„Nu mai vorbiți veverițelor, că vă iau și vă prind de coadă și apoi mă excit”. Girl Up, rețeaua adolescentelor care luptă împotriva abuzurilor sexuale din școli
Zelenski spune că situația de pe front devine din cea în ce mai grea. Hanna Maliar: Rușii și-au desfășurat toate forțele pentru a încercui Bahmut
Răsturnare de situație în cazul morții Dariei Dughina. Un grup clandestin anti-Putin a ucis-o pe fiica lui Aleksandr Dughin, susține un fost deputat rus
Proiect finantat de Uniunea Europeana | |
Proiectul "Implicare si simplificare. Instrumente online in sprijinul luptei anticoruptiei" este finantat de Uniunea Europeana prin Programul Facilitatea de Tranzitie 2007/19343.01.11 - Consolidarea sprijinului societatii civile in lupta impotriva coruptiei. Aceasta sectiune nu reprezinta in mod necesar pozitia oficiala a Comisiei Europene. Intreaga raspundere asupra corectitudinii si coerentei informatiilor prezentate revine initiatorilor. Pentru eventuale informatii si sesizari legate de proiectele PHARE contactati: cfcu.phare@mfinante.ro Pentru informatii despre celelalte programe finantate de Uniunea Europeana in Romania, cat si pentru informatii detaliate privind aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, va invitam sa vizitati adresa web a Centrului de Informare al Comisiei Europene in Romania. |
- 16 ani 3 luni
- 15 ani 11 luni
- 15 ani 6 luni
- 11 ani 10 luni
- 11 ani 8 luni
- 4505 zile
- 4308 zile
- 3974 zile
- 3888 zile
- 3888 zile
- 7826 zile
- 4499 zile
- 6065 zile
- 6640 zile
- 4052 zile
- 3904 zile
- 6491 zile
- 5844 zile
- 6449 zile
- 3946 zile
- 4511 zile
- 6184 zile
- 7018 zile
- 5588 zile
- 5515 zile
- 6570 zile
- 6543 zile
- 3600 zile
- 4751 zile
- 6544 zile
- 4003 zile
- 3819 zile
- 4813 zile
- 5617 zile
- 5631 zile
- 6451 zile
- 5612 zile
- 3896 zile
- 3863 zile
- 4736 zile
- 6254 zile
- 4776 zile
- 6037 zile
- 4329 zile
- 6383 zile
- 4890 zile
- 3826 zile
- 4049 zile
- 5161 zile
- 3839 zile
- 4085 zile
- 6901 zile
- 5809 zile
- 5098 zile
Obligatoriu ar trebui eliminată imunitatea parlamentarilor, în afară de cea pentru declarații politice, în așa fel încât să nu mai fie nevoie de aprobarea parlamentarilor ca aceștia să fie cercetați penal sau arestați. Până nu se elimină imunitatea, Parlamentul României va rămâne o colonie autonomă de infractori din care nu-i poți extrage și supune judecății." (by Angela Tocila )
Fatal pentru destinul de acum incolo al Romaniei este comportamentul celor care administreaza si legifereaza in contul romanilor.
Este devastator bilantul: Insi care incalca legea (plagiat, conflict de interese, transfer de fonduri ilicite in strainatate,mite de zeci de milkioane euro, ignorarea verdictelor CNSAS care ar antrena dupa ele excluderea din viata publica a unor insi ca Voiculescu, fraudarea alegerilor), insi pe post de trompeta, propagatori de calomnii, insulte si defaimari (democratia curata insa prin lege aceste mijloace de accedere la putere, in orice caz ar trebui s-o faca), accederea la functii sau demnitati datorata aproape in exclusivitate "atasamentului" oportunist, evident fata de o persoana sus-pusa .
Chiar nu se sesizeaza nimeni ce se intimpla cu justitia asta in Romania ???.
Cred ca mentinerea MCV este necesara pina se schimba cel putin 2 generatii de justitiari in Romania !!!
S-a dovedit ca s-au furat !!!
O alta teapa e cu ANPI !
http://www.investitor.com/anpi/
Se pare ca cei de la ANPI au luat banii de la
oameni ca sa-i reprezinte in procesele cu FNI si
acum nu mai raspund la mail sau telefon.
Oare SRI ce a facut in acest timp!
Au dormit pe banii nostrii.
E clar ca institutiile statului sunt praf !!!
Statul e 0 !!!
pai daca furi un tv sau un laptop , tot 6 ani de puscarie primesti !