- Lista infractiunilor pentru care condamnatii ar putea sa se bucure de clementa: fapte de coruptie, asocierea in vederea savarsirii de infractiuni, falsul material in inscrisuri oficiale, abuzul in serviciu, infractiuni impotriva minorilor, crima organizata sau traficul de persoane - Punct de vedere al Guvernului.
Motivul principal? Penitenciarele supraaglomerate
"Sistemul de executare al pedepselor privative de libertate trebuie administrat intr-un spirit de respect al umanismului si justitiei, de respect al demnitatii si al celorlalte drepturi cetatenesti, corespunzatoare statutului lor special, drepturi prevazute in legislatia interna in concordanta cu standardele si principiile cuprinse in Declaratia Universala a Drepturilor Omului acceptate pe plan international. Printre drepturile prevazute pentru detinuti este si cel de a li se asigura, in locurile de detinere, a unui spatiu de 4mp, precum si acela de a beneficia de servicii si asistenta medicala", se mai arata in documentul care motiveaza proiectul de lege.
Statistica oficiala, mai blanda decat cifrele vehiculate de initiatori
Cei doi parlamentari initiatori sustin ca necesitatea unei astfel de legi vine din faptul ca "in prezent, in unitatile din sistemul penitenciar peste capacitatea legala de cazare, in medie cu peste 40%, ceea ce contravine normelor europene in domeniu".
Cu toate acestea, potrivit datelor oficiale ale Administratiei Penitenciarelor transmise site-ului luju.ro in acest an, indicele de ocupare peste capacitatea legala de cazare era de 18,66%. Mai exact, la data de 16 iulie 2013 in puscarii se aflau 33.423 de detinuti, condamnati definitiv sau arestati preventiv, in timp ce locurile disponibile erau in numar de 28.166.
In motivarea inititativei legislative, Madalin Voicu si Nicolae Paun nu detaliaza exact cati detinuti ar putea beneficia de noua lege, cu atat mai mult cu cat in textul ei sunt evidentiate mai multe infractiuni pentru care detinutii nu vor beneficia de gratiere sau amnistiere.
"Pentru diminuarea supraaglomerarii unitatilor sistemului penitenciar si a implicatiilor acesteia, in vederea realizarii programelor de reabilitare a comportamentului detinutilor si pregatirea lor pentru integrare, precum pentru crearea posibilitatilor de aplicare stricta a regimurilor diferenfiate in raport cu natura infractiunilor, situatia juridica, durata pedepselor, conduita si varsta condamnafilor, starea de sanatate si altele, se justifica punerea in libertate a acelor detinuti care au fost condamnati pentru fapte cu pericol social relativ redus.
Mentionam ca, potrivit propunerii legislative, masura gratierii nu poate fi aplicabila persoanelor in stare de recidiva si nici acelor persoane care au comis infractiuni deosebit de grave periculoase, prevazute expres in cuprinsul proiectului", considera initiatorii legii.
Guvernul nu sustine legea si demonteaza motivele initiatorilor
In replica la proiectul de lege propus de deputatii Madalin Voicu si Nicolae Paun, Guvernul a oferit un punct de vedere prin care a anuntat ca nu sustine initiativa legislativa.
Mai mult, in punctul de vedere semnat de Victor Ponta in martie 2013, se demonteaza ideea gratierii si amnistierii detinutilor ca masura salvatoare de eliberare a penitenciarelor. In plus, Guvernul considera ca un act de clementa colectiva ar putea conduce la o incurajare a fenomenului infractional.
Mergand mai departe, Guvernul arata ca modul in care elementele de gratiere si amnistie sunt prevazute a fi aplicate potrivit legii ar ridica probleme de aplicabilitate. Mai exact, in unele cazuri cele doua notiuni se suprapun si pun probleme de interpretare. In plus, prevederile proiectului de lege privind recidiva sunt neclare si, aplicand amnistierea si gratierea, inlatura de fapt cazul de recidiva.
Cel mai important insa, Guvernul arata ca proiectul de lege nu include pe lista infractiunilor ce nu beneficiaza de clementa si "fractiunile cu un grad ridicat de pericol social, cum sunt cele de coruptie sau asocierea in vederea savarsirii de infractiuni".
De asemena, nu sunt exceptate infractiuni savarsite de functionari publici care se afla de multe ori in legatura cu fapte de coruptie cum ar fi falsul material in inscrisuri oficiale, abuzul in serviciu sau infractiuni impotriva minorilor", sustine guvernul. Alte infractiuni care nu se regasesc in proiectul de lege sunt cele privind crima organizata sau traficul de persoane.
Ce politicieni corupti scapa daca se voteaza legea
Despre legea Amnistiei a scris si fostul ministru al Justitiei Monica Macovei, dand exemplul de politicieni care ar urma sa beneficieze direct in cazul aprobarii legii.
"De exemplu, asta inseamna ca: Adrian Nastase, condamnat pentru santaj in prima instanta, scapa de inchisoare daca nu ia in recurs o condamnare mai mare de 7 ani; Catalin Voicu, condamnat definitiv la 7 ani de inchisoare pentru trafic de influenta pleaca acasa de la penitenciarul Jilava; Relu Fenechiu, condamnat in prima instanta la 5 ani de inchisoare pentru complicitate la abuz in serviciu va sta linistit, avand sanse minime de a mai ajunge la inchisoare; Decebal Traian Remes, condamnat in dosarul "Caltabosul" pentru luare de mita la 3 ani de inchisoare, va parasi si el inchisoarea; inclusiv Liviu Dragnea, al carui proces este abia la inceput, va scapa cel mai probabil de inchisoare in cazul unei condamnari. Sunt doar cateva exemple. In realitate, toti politicienii condamnati sau aflati in cursul unui proces penal pentru fapte de coruptie si conexe vor scapa de aplicarea legii, demonstrand cu ajutorul USL ca in Romania politicienii pot fura fara nicio teama", scrie Macovei.
Unde dracu' ai mai auzit ca penalilor li se da free , propun sa sschimabti numele din Romania in Raiul pascariasilor.
De cand au ajuns minoritarii sa decida legile in tara asta ?
Sa mori tu? Alte solutii n-ai gasit?
Auzi la el nesimtitul...nu mai sunt locuri .