Inalta Curte cere DNA sa precizeze ce legi au fost incalcate de Dragnea si ceilalti inculpatii din dosarul de abuz in serviciu
Judecatorii au aratat ca, in 2 martie, Bombonica Dragnea a depus o cerere de sesizare a Curtii Constitutionale privind definitia abuzului in serviciu pe doua aspecte. Unul dintre aspecte a vizat neclaritatea sintagmei "indeplineste in mod defectuos" daca nu exista stabilit un prag minim valoric pentru ca o infractiune sa fie definita ca abuz in serviciu. Fata de acest aspect, judecatorii au decis sa se pronunte prin incheierea de sedinta daca sesizeaza sau nu Curtea Constitutionala.
Procurorul DNA prezent la sedinta de judecata s-a opus acestei cereri si a aratat ca judecatorii Curtii Constitutionale s-au mai pronuntat in trecut pe spete similar care aveau acelasi obiect.
"Cerem respingerea sesizarii Curtii Constitutionale ca inadmisibila. Curtea Constitutionala a analizat deja constitutionalitatea reglementarilor pe abuz in serviciu. Noi am explicat legislatia primara incalcata de inculpati, in rechizitoriu. Curtea Constitutionala nu poate modifica continutul unei legi prin impunerea unui cuantum al pagubelor pentru ca o fapta sa fie considerata abuz in serviciu. Relevant este ca Inalta Curte s-a pronuntat pe 20 martie, exact pe aceste aspect", a aratat procurorul.
In replica, avocatii inculpatilor au aratat ca este nevoie de sesizarea Curtii Constitutionale "pentru stabilitate in societate", precizand ca CCR va spune daca procesul mai poate continua. Acestia au sustinut ca cererea este admisibila si se impune trimiterea acesteia la Curtea Constitutionala.
Instanta a continuat cu interogarea inculpatilor in ceea ce priveste recunoasterea vinovatiei. Daca Valentina Mirela Marica a declarat ca nu alege procedura simplificata deoarece se considera nevinovata, Ionel Marineci, Adriana Botorogean si Nicusor Gheorghe au aratat ca recunosc faptele asa cum sunt descrise in rechizitoriu si au cerut sa fie judecati pe baza probelor de la urmarire penala, probe pe care nu le contesta.
In acel moment, presedintele de sedinta, judecatorul Stefan Pistol, le-a pus in vedere celor prezenti si care au cerut sa fie judecati in procedura simplificata ca ceilalti coinculpati din dosar au cerut audierea lor si vor mai fi citati la instanta pentru a raspunde intrebarilor avocatilor.
Judecatorii au chemat-o in fata pe Adriana Botorogeanu, careia i s-au citit acuzatiile din rechizitoriu. "Ati semnat niste rapoarte de evaluare profesionala si ati comis infractiunea de complicitate la abuz in serviciu si complicitate la fals intelectual", i-a spus un judecator din complet, dupa ce Botorogranu a recunoscut faptele.
In acel moment, judecatorul l-a intreabat pe procurorul de sedinta care ar fi legislatia primara incalcata de Botorogeanu. La raspunsul acestuia ca are pregatite argumentele pentru fiecare inculpat privind incararea juridica, judecatorul a decis, din oficiu, sa ceara DNA precizari in scris privind decizia Curtii Constitutionale din 2016 referitoare la incalcarea doar a legilor, nu a unor regulamente, hotarari de Guvern sau ordonante.
Procurorul a atras atentia in fata instantei ca aceste aspecte trebuiau analizate in procedura de Camera preliminara, insa instanta a mentinut decizia. "Cerem precizari in scris in raport cu decizia Curtii Constitutionale privind definirea abuzului in serviciu pentru fiecare inculpat in parte, precizari privind incalcarea legislatiei primare si secundare", a spus judecatorul Stefan Pistol.
Urmatorul termen a fost stabilit pentru 25 aprilie, pana cand procurorii trebuie sa depuna la dosar aceste precizari suplimentare.
Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului (DGASPC) Teleorman nu si-a trimis niciun jurist la termenul de marti, desi s-a constituit parte civila.
Avocatii Bombonicai Prodana au aratat, in cererea de sesizare a Curtii Constitutionale, ca pentru a pune sub acuzare o persoana pentru abuz in serviciu, trebuie sa existe un prag minim al pagubei, apreciind ca incriminarea faptei fara raportare la un prejudiciu, cum este este prevazut in prezent in lege, ar fi neconstitutionala. Prejudiciul in acest dosar a fost estimat de procurori la 108.000 de lei.
Si OUG 13 de modificare a codurilor penale, adoptata in 31 ianuarie si abrogata cinci zile mai tarziu, prevedea ca punerea sub acuzare pentru abuz in serviciu se poate face daca prejudiciul produs este de cel putin 200.000 de lei.
Presedintele PSD, Liviu Dragnea, a fost trimis in judecata de procurorii Directiei Nationale Anticoruptie in 15 iulie 2016, pentru instigare la abuz in serviciu si instigare la fals intelectual.
Potrivit procurorilor, in perioada iulie 2006 - decembrie 2012, Liviu Dragnea, in calitate de presedinte al Consiliului Judetean Teleorman, respectiv de presedinte al PSD Teleorman, a determinat-o pe Floarea Alesu, la acea vreme director executiv al Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Teleorman, sa isi incalce atributiile de serviciu prin mentinerea in functie si implicit plata drepturilor salariale pentru doua angajate ale aceleiasi institutii.
"In realitate, cele doua persoane si-au desfasurat activitatea la sediul organizatiei judetene Teleorman a partidului politic al carui presedinte era inculpatul Dragnea Nicolae Liviu, aspect cunoscut de acesta din urma", sustine DNA.
Fosta sotie a lui Dragnea, Bombonica Prodana, este acuzata de abuz in serviciu, alaturi de fosti sefi din Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Teleorman.
Bombonica Prodana a fost pusa sub acuzare pentru ca, in perioadele 3 martie - 1 august 2008 si 3 iulie 2009 - 1 august 2010, nu a sanctionat doua subordonate incadrate in functia de referent la institutiile pe care le conducea, desi stia ca nu s-au prezentat la serviciu si nu au respectat prevederile contractului individual de munca si fisa postului.
"Aceasta conduita infractionala a fost de natura sa aduca persoanelor respective avantaje patrimoniale necuvenite in cuantum total de 108.612 lei, reprezentand drepturi salariale incasate necuvenit de catre inculpatele Botorogeanu Adriana (75.593 lei) si Stoica Anisa Niculina (33.019 lei), suma cu care Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Teleorman s-a constituit parte civila in procesul penal", arata procurorii DNA in rechizitoriu.
Liviu Dragnea a fost condamnat definitiv, in 22 aprilie 2016, de instanta suprema, la doi ani de inchisoare cu suspendare, in dosarul "Referendumul", dupa ce initial primise un an de inchisoare cu suspendare.
Liviu Dragnea a formulat o contestatie la executare in dosarul "Referendumul", care este judecata de Completul de cinci judecatori al instantei supreme.
Un uriaș adormit ar putea ucide viața din oceane / Mark Zuckerberg și-a făcut de râs metaversul / Noi filme „Lord of The Rings” la orizont
Când vremea o ia razna pentru o lună - O „plimbare” virtuală printre extremele de frig și căldură în cele 12 luni ale anului
„Nu mai vorbiți veverițelor, că vă iau și vă prind de coadă și apoi mă excit”. Girl Up, rețeaua adolescentelor care luptă împotriva abuzurilor sexuale din școli
Zelenski spune că situația de pe front devine din cea în ce mai grea. Hanna Maliar: Rușii și-au desfășurat toate forțele pentru a încercui Bahmut
Răsturnare de situație în cazul morții Dariei Dughina. Un grup clandestin anti-Putin a ucis-o pe fiica lui Aleksandr Dughin, susține un fost deputat rus
Proiect finantat de Uniunea Europeana | |
Proiectul "Implicare si simplificare. Instrumente online in sprijinul luptei anticoruptiei" este finantat de Uniunea Europeana prin Programul Facilitatea de Tranzitie 2007/19343.01.11 - Consolidarea sprijinului societatii civile in lupta impotriva coruptiei. Aceasta sectiune nu reprezinta in mod necesar pozitia oficiala a Comisiei Europene. Intreaga raspundere asupra corectitudinii si coerentei informatiilor prezentate revine initiatorilor. Pentru eventuale informatii si sesizari legate de proiectele PHARE contactati: cfcu.phare@mfinante.ro Pentru informatii despre celelalte programe finantate de Uniunea Europeana in Romania, cat si pentru informatii detaliate privind aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, va invitam sa vizitati adresa web a Centrului de Informare al Comisiei Europene in Romania. |
- 16 ani 3 luni
- 15 ani 11 luni
- 15 ani 6 luni
- 11 ani 10 luni
- 11 ani 8 luni
- 4503 zile
- 4306 zile
- 3972 zile
- 3886 zile
- 3886 zile
- 7824 zile
- 4497 zile
- 6063 zile
- 6638 zile
- 4050 zile
- 3902 zile
- 6489 zile
- 5842 zile
- 6447 zile
- 3944 zile
- 4509 zile
- 6182 zile
- 7016 zile
- 5586 zile
- 5513 zile
- 6568 zile
- 6541 zile
- 3598 zile
- 4749 zile
- 6542 zile
- 4001 zile
- 3817 zile
- 4811 zile
- 5615 zile
- 5629 zile
- 6449 zile
- 5610 zile
- 3894 zile
- 3861 zile
- 4734 zile
- 6252 zile
- 4774 zile
- 6035 zile
- 4327 zile
- 6381 zile
- 4888 zile
- 3824 zile
- 4047 zile
- 5159 zile
- 3837 zile
- 4083 zile
- 6899 zile
- 5807 zile
- 5096 zile
Nu se va intampla nimic. Scapati. CCR a avut grija de asta.
Deci, liber la furat.
Acum ma intreb retoric, de ce mai exista aceasta legislatie secundara, daca se poata abuza si fura fara sa fi pedepsit ????????????
De ce se mai emit regulamente, HG, Ordine de ministru, etc ?????
Aceasta curte zis constitutionala este mai penala decat cei pe care-i protejeaza si la schimb li se ofera imunitate absoluta.
Desi se zvonea fara probe ca NIMENI NU E MAI PRESUS DE LEGE
Dreptatea sau adevarul e unul, nu e politic!!!
Cel putin 129 de actuali magistrati au fost oamenii Securitatii
de Silviu Alupei Romania Libera
Vineri, 28 octombrie 2005, 0:00
Se strange "latul legii" in jurul magistratilor care au servit, intr-un fel sau altul, fosta Securitate comunista.
Surse din serviciile secrete (inclusiv DGPA, fostul SIPA de la Ministerul Justitiei) indica numarul de 129 de magistrati (judecatori si procurori) in functie care au fost, deocamdata, descoperiti de CNSAS ca oameni ai Securitatii (persoane de sprijin, informatori, colaboratori, ofiteri activi etc.). Cei mai multi se afla in tribunale si curti de apel (judecatori) si in parchetele aferente.
In prezent Parchetul General figureaza si el, deocamdata, cu cel putin patru procurori ai Securitatii. Curtea de Casatie apare cu 12 magistrati ai Securitatii, jumatate dintre acestia fiind insa iesiti la pensie intre 2004 si 2005. Curtea Constitutionala a fost gasita, doar la sumare verificari, cu cel putin trei judecatori ai Securitatii.
.....
De-a lungul celor 15 ani de tranzitie democratica, conducerile din Ministerul Justitiei (la nivel de secretari de stat), CSJ, CSM si Parchetul General au fost populate cu magistrati ai Securitatii.
In aceste zile grele pentru sistemul judiciar, aflat si sub presiunea reformei morale impuse de UE, insomnii au, la Parchetul General, de exemplu, procurorii Ovidius Paun si Ilie Piciorus (fostii sefi directi ai tanarului Cristian Panait), Angela Nicolae (sef serviciu Relatii Internationale), Marcel Sampetru (adjunct al procurorului general), Gheorghe Draghici (sef sectie), Ion Butuceanu (fost sef sectie).
Tot insomnii au si Tomita Craciun (seful Parchetului Curtii de apel Galati), ...
+++++++++
....................
Stefan Pistol (fost sef al Curtii de Apel Militare, promovat judecator la Casatie)
"Noi suntem DNA si nu ne temem!", zicea nu demult doamna doctor Kovesi. Judele Pistol n-a bagat la cutiuta?
q.e.d Gustav este Soldat Credincios Zeului Rubla NU Credioncios Romaniei !
Procurorii, pusi deasupra legii la Inalta Curte! Judecatorii Stefan Pistol, Gheorghe Florea si Ana Maria Dascalu au decretat ca acuzatii nu au dreptul sa faca plangeri penale impotriva procurorilor care ii abuzeaza
Joi, 11 august 2011 16:56 | Scris de Adina A.STANCU - R.SAVALIUC | pdf | print | email
Magistrati - Instante
Lumeajustitiei.ro publica o hotarare judecatoreasca emisa de judecatorii Stefan Pistol, Gheorghe Florea si Ana Maria Dascalu, de la Sectia penala a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, care vrea sa impuna o interdictie – neprevazuta de lege – aceea ca un acuzat nu are dreptul sa faca plangere penala impotriva procurorului sau judecatorului care considera ca l-a torturat sau abuzat, pe motiv ca ar avea mijloace procedurale la indemana (!?). Rationamentul din sentinta definitiva nr. 560 din 12.04.2011 (Dosar nr. 7917/1/2010) a celor trei magistrati incalca in mod vadit dreptul privind accesul liber la justitie.
inculpatilor cu inalte functii in Stat.Rezulta ca daca angajati ai unor institutii platiti din bani publici,lucreza de fapt pentru PSD,fost si viitor PCR,trecand pe la serviciul oficial o data pe an cate zece minute,totul este legal.
Halal "Justitie" obedienta si corupta pana in maduva
oaselor.In cazul Tradiceanu veti spune ca el nu a
mintit sub juramant,a produs doar un nevinovat eseu,
care,,se stie ca face parte din literatura nu din "Justitie".
As spune sa va fie rusine,dar stiu ca nu va este.
deci, furati ca-n codru ( va insusiti drepturi banesti in mod fictiv) si dupa asta vorbiti cu avocatii sa indice faptul ca vreti stabilitate.
chiar sunt curios daca scapa vreunul din pacalicii astia si in ce fel vor fi facuti scapati.la felul cum o lalaie pina acum instanta, spre scapare ne indreptam, clar, n-am nevoie de indreptar.
ete de aia trebuie MCV 1000 de ani in tara asta si clonata kovesi in 10000 de exemplare pe teritoriul tarii, cate una pe cap de politician.
sa fie un procuror la un politician, dedicat din ziua 1 atita timp cat sta in politica, asta pina va lecuiti de furat...////.