Inalta Curte de Casatie si Justitie, motivarea deciziei in dosarul lui Maximilian Balasescu: Doar o pedeapsa cu executare poate indrepta atitudinea fostului procuror

Vineri, 25 octombrie 2013, 16:38 Dosare Anticoruptie

Instanta suprema arata, in motivarea deciziei prin care a mentinut pedeapsa de cinci ani de inchisoare cu executare in cazul fostului procuror Maximilian Balasescu, ca doar prin detentie se poate indrepta atitudinea fata de comiterea de infractiuni si reintegra acesta in societate, informeaza Mediafax.

Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ) a dat publicitatii, vineri, motivarea deciziei prin care a mentinut pedepsele date lui Balasescu si persoanelor judecate alaturi de acesta.

"In consecinta, activitatile desfasurate de inculpatul Balasescu Maximilian Ion, dupa repartizarea dosarului 2/P/2011 in care Dobrescu era cercetat pentru complicitatea la inselaciune in conventii cu consecinte deosebit de grave, de a pretinde, prin intermediul lui Ene Cristian Marian de la martorul denuntator Dobrescu Sebastian, suma de 50.000 euro si de accepta, in mod direct, primirea sumei de 100.000 euro de la acelasi martor denuntator la data de 31 ianuarie 2012, pentru a dispune o solutie de netrimitere in judecata fata de acesta din urma, se circumscriu laturii obiective a infractiunii de luare de mita, intentia inculpatului in comiterea faptei rezultand din modalitatea in care a actionat pentru realizarea scopului propus - disjungerea cauzei, ridicare sechestrului asigurator instituit asupra bunurilor martorului denuntator si, in final, adoptarea unei solutii favorabile denuntatorului", arata judecatorii, in documentul citat.

Magistratii "apreciaza ca probele administrate in cauza dovedesc existenta faptei si vinovatia lui Balasescu in comiterea ei, astfel ca nu se poate dispune achitarea sa, intemeiat pe pe motiv ca faptei ii lipseste unul dintre elementele constitutive ale infractiunii, cum s-a solicitat in sustinerea recursului".

Instanta a respins critica lui Balasescu privind gresita individualizare judiciara a pedepsei si noteaza ca "individualizarea pedepsei reprezinta una dintre cele mai importante operatiuni juridice de a carei acuratete depinde in mod direct indreptarea si recuperare condamnatului, intrucat presupune, prin evaluarea gravitatii infractiunii comise si a periculozitatii infractorului, determinarea gradului de raspundere penala a inculpatului in raport cu care urmeaza sa se stabileasca pedeapsa si modul de executare a acesteia".

"Procedand la o noua evaluare a criteriilor de individualizare judiciara a pedepsei, prin raportare la cauza dedusa judecatii, Inalta Curte constata ca prima instanta a aplicat inculpatului Balasescu Maximilian Ion o pedeapsa corect individualizata in raport de criteriile prevazute de art.72 Cod penal, tinand seama de dispozitiile partii generale a Codului penal, de limitele de pedeapsa fixate in partea speciala si legea penala speciala, de gradul de pericol social al faptei savarsite, de persoana inculpatului si de imprejurarile care atenueaza sau agraveaza raspunderea penala, dar si de modalitatea concreta de savarsire a faptei, motiv pentru care, contrar solicitarii recurentului intimat inculpat, care a apreciat-o ca fiind prea aspra, o va mentine, atat in ceea ce priveste cuantumul acesteia, cat si ca modalitate de executare", se mai arata in documentul judecatorilor ICCJ.

Mentinerea pedepsei aplicata lui Balasescu, de cinci ani de inchisoare si patru ani interzicerea unor drepturi, atat sub aspectul cuantumului, cat si al modalitatii de executare (in regim privativ de libertate), asigura respectarea garantiilor procesuale conferite de dispozitiile legale procesuale penale si cele ale Conventiei pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, a caror finalitate, prin tragerea la raspundere penala, in conditiile stabilirii vinovatiei inculpatului, corespunde si caracterului disuasiv al pedepsei precum si realizarea scopului preventiv educativ al pedepsei, permitand, in viitor, reinsertia sa sociala, precum si o reactie prompta a opiniei publice adecvata gradului de pericol pe care-l reprezinta savarsirea unei infractiuni de coruptie la nivelul unor functionari investiti intr-o functie publica, cum este si cea de magistrat procuror, consolidand perceptia cetatenilor ca organele judiciare sunt in masura sa realizeze un act de justitie si sa dea o riposta ferma celor care se folosindu-se functia detinuta au incalcat legea desi trebuia sa o respecte si o aplice, mai noteaza instanta.

"Raportat la natura si gravitatea faptei, modalitatea concreta a savarsiri ei precum si la circumstantele personale ale inculpatului care nu are antecedente penale, este o persoana integrata in societate, are un nivel ridicat de pregatire, astfel cum rezulta din caracterizarile depuse la dosarul cauzei, activitatea sa profesionala indelungata (17 ani), Inalta Curte apreciaza ca, in mod justificat, prima instanta nu a retinut aceste imprejurari pozitive relevate de inculpat ca si circumstante atenuante judiciare, prev. de art.74 lit. a Cod penal ￯ conduita buna anterior comiterii faptelor -, dandu-le insa eficienta in procesul de individualizare judiciara a pedepsei prin orientarea sanctiunii aplicate spre minimum special prevazut de lege", se mai arata in motivare.

De asemenea, noteaza judecatorii, "in mod intemeiat prima instanta a aplicat inculpatului si pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prevazute de art.64 lit. a teza a II-a si lit. b Cod penal pe o durata de 4 ani, dupa executarea pedepsei principale, avand in vedere si circumstantele personale ale inculpatului, respectiv pozitia procesuala negativa manifestata de acesta, calitatea inculpatului ￯ de magistrat procuror, fapt ce justifica si modalitatea sa de actiune in comiterea faptei, lipsa antecedentelor penale si cariera de 17 ani in care a instrumentat dosare cu personaje din lumea interlopa, nivelul de instruire profesionala dovedit prin actele depuse la dosar, nefiind suficiente si de natura sa conduca la stabilirea unei pedepse mai usoare".

"Inalta Curte apreciaza, in acord cu instanta de fond, ca executarea pedepsei, in regim de detentie, este singura apta sa asigure indreptarea atitudinii inculpatului fata de comiterea de infractiuni, reintegrarea sa sociala, constientizarea consecintelor conduitei sale ilicite si sa adopte, pe viitor, o atitudine de respect fata de valorile sociale ocrotite de lege precum si o reactie sociala adecvata in diminuarea savarsirii unor fapte de coruptie de catre functionari investiti intr-o functie publica a caror menire este sa respecte si sa aplice legea", conchide instanta suprema.

----------------------------

In 19 iunie 2012, Balasescu a fost condamnat de Curtea de Apel Bucuresti (CAB) la cinci ani de inchisoare cu executare pentru luare de mita, in timp ce Cristian Marian Ene si Marian Simirianu au primit, in acelasi dosar, cate patru ani de inchisoare, tot cu executare. Un an mai tarziu, in 17 iunie, instanta suprema a respins, definitiv, recursurile celor trei.

Potrivit rechizitoriului procurorilor, in luna ianuarie 2012, procurorul Maximilian Ion Balasescu, cu ajutorul lui Cristian Marian Ene si Marian Simirianu, a pretins de la un denuntator, cu titlu de mita, "un folos reprezentand o suma de bani care, initial, nu a fost particularizata, urmand ca Ene Cristian Marian si Simirianu Marian sa stabileasca cu denuntatorul suma exacta".

Denuntatorul era cercetat pentru inselaciune cu consecinte deosebit de grave intr-un dosar penal aflat in instrumentarea procurorului Balasescu.

Ene si Simirianu i-au comunicat denuntatorului ca suma pe care trebuie sa o dea este de 300.000 de euro, in doua transe, de 100.000 de euro si 200.000 de euro. Din probele administrate a rezultat ca, din acesti bani, lui Balasescu ii reveneau 50.000 de euro.

In 31 ianuarie, Cristian Marian Ene a fost prins in flagrant delict luand de la denuntator, in numele lui Balasescu, sumele de 90.000 de lei si 80.000 de euro (reprezentand echivalentul a aproximativ 100.000 euro), ca prima transa a sumei totale pretinse, preciza DNA.

La sfarsitul lunii februarie 2012, Maximilian Balasescu a anuntat la Curtea de Apel Bucuresti ca a demisionat din Ministerul Public si ca a trimis demisia la Consiliul Superior al Magistraturii.