Dosarul Referendumul: DNA cere pedeapsa cu executare pentru Liviu Dragnea. Procurorii sustin ca Dragnea si martorii apararii, printre care si Victor Ponta, s-ar fi inteles ce sa declare in instanta

Miercuri, 22 aprilie 2015, 7:39 Dosare Anticoruptie

Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ) a finalizat cercetarea judecatoreasca si va asculta miercuri pledoariile finale ale avocatilor inculpatilor din dosarul "Referendumul", in care Liviu Dragnea a fost trimis in judecata alaturi de peste 70 de persoane in legatura cu organizarea referendumului pentru demiterea presedintelui in 2012, scrie Agerpres. Procurorul de şedinţă al DNA a cerut miercuri pedeapsă cu executare pentru acuzaţiile care i se aduc lui Liviu Dragnea în dosarul "Referendumul". Procurorul nu a formulat un cuantum al pedepsei şi a spus că este atributul instanţei supreme să o stabilească. "Considerăm că martori propuşi în apărare au discutat înainte de termen cu inculpatul pentru a cădea de acord ce să spună în instanţă", a spus procurorul de şedinţă. El a precizat că folosul necuvenit pe care îl urmărea Dragnea era îndeplinirea cvorumului la referendum.

• Citeste in Sectiunea HotNews.ro Anticoruptie toate detaliile din Dosarul "Fraude la referendum" - Liviu Dragnea

Procurorul a mai cerut şi aplicarea pedepsei complementare în cazul lui Liviu Dragnea, pe lângă pedeapsa cu executare. El a susţinut că s-a dispus trimiterea în judecată a celorlalţi inculpaţi pentru complicitate morală la fraudarea referendumului.

De asemenea, procurorii DNA sustin că Liviu Dragnea și martorii apărării, printre care si Victor Ponta, s-ar fi înțeles asupra lucrurilor pe care să le declare în instanță, potrivit Digi 24.

Procurorii spun că Liviu Dragnea și-a folosit în mod ilegal influența de lider al PSD pentru a-i determina pe ceilalți inculpați din dosar să încalce legea electorală, să falsifice buletine de vot și să introducă mai multe buletine de vot în urne și, de asemenea, să falsifice listele pe care semnau cei care au venit să voteze la referendumul din vara anului 2012, pentru demiterea lui Traian Băsescu din funcția de președinte al României. 

Procurorul de ședință a mai spus că declarațiile martorilor audiați la solicitarea avocaților lui Liviu Dragnea, 18 lideri ai PSD printre care s-a aflat și Victor Ponta, sunt identice. În opinia sa, acest lucru denotă faptul că aceștia, anterior ședinței de judecată, s-ar fi pus de acord cu inculpatul asupra a ceea ce ar trebui să declare.

Judecatorii ICCJ au audiat la ultimul termen patru inculpati si doi martori din dosarul "Referendumul", dupa ce, pe 30 martie, s-a adus in discutie componenta actualului complet, care s-a schimbat pe parcursul procesului, astfel ca avocatii au cerut reaudierea unor martori si inculpati in fata noului complet de judecata.

Instanta suprema a emis mandat de aducere pentru unul dintre inculpati - Ilie Dude. De asemenea, ICCJ a stabilit termen final al procesului data de 22 aprilie.

 Potrivit DNA, in calitate de secretar general al PSD, Liviu Dragnea, cu ocazia organizarii si desfasurarii referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influenta si autoritatea sa in partid in scopul obtinerii unor foloase nepatrimoniale de natura electorala necuvenite pentru alianta politica din care facea parte formatiunea reprezentata de inculpat, si anume indeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obtinute in alte conditii decat cele legale.

In acest sens, potrivit procurorilor, Liviu Dragnea a coordonat un mecanism complex, in care a implicat mai multe persoane asupra carora avea influenta in virtutea functiei pe care o detinea, avand ca scop fraudarea rezultatelor privind participarea la vot.

"Ca un prim pas, Liviu Dragnea, in calitate de secretar general al partidului pe care il reprezenta, dar si de coordonator al campaniei electorale, a emis doua adrese, la 12 si 13 iulie 2012, destinate organizatiilor judetene de partid, respectiv presedintilor si directorilor de campanie, dar si primarilor din tara ai acelui partid, adrese prin care, pentru obtinerea participarii la vot a alegatorilor, in proportie de 60%, li se solicita sa ia masuri incriminate de catre Legea nr. 3/2000 (in fapt, promisiuni de foloase materiale in scopul de a determina alegatorii sa voteze) si, de asemenea, sa propuna prefectilor infiintarea de sectii de votare in statiunile turistice, care nu sunt ele insele unitati administrativ-teritoriale", arata DNA.

In paralel, el a coordonat un sistem informatic complex, prin intermediul caruia a transmis mesaje, ordine si recomandari legate de stimularea participarii cetatenilor la vot prin mijloace interzise de lege catre coordonatorii judeteni de campanie/primarii/activistii de partid, preciza DNA.