Instanta suprema a decis ca Elena Udrea poate pleca din tara, in dosarul campaniei electorale din 2009, dar ea are interdictia de a parasi Romania in alt caz

Luni, 11 septembrie 2017, 19:20 Dosare Anticoruptie

Instanta suprema a respins definitiv, luni, contestatia DNA la decizia Curtii de Apel Bucuresti care a stabilit sa modifice conditiile controlului judiciar pentru Elena Udrea in dosarul finantarii ilegale a campaniei electorale din 2009, in sensul sa poata parasi tara insa aceasta este cercetata sub control judiciar si in dosarul Microsoft, astfel ca nu poate pleca din Romania fara acceptul procurorilor, potrivit news.ro.

"Este adevarat ca sunt cercetata sub control judiciar si in alt dosar, dar sunt sigura ca noul procuror de la DNA care a preluat cazul de la doamna procuror Mihaiela Moraru care a plecat va intelege situatia si va admite cererea￢, a declarat Elena Udrea dupa ce a iesit de la instanta suprema, unde s-a judecat contestatia DNA la decizia Curtii de Apel Bucuresti.

Intrebata unde doreste sa mearga, fostul ministru al Dezvoltarii a sustinut ca nu are o tinta anume, ci vorbeste despre un principiu.

"Oamenii au diverse probleme. Cand stai sub control judiciar, cu drepturile limitate aproape trei ani de zile, se presupune ca poate e nevoie sa iesi din tara. Nu cred ca e de mirare ca dupa trei ani in care sunt un cetatean cu drepturile limitate cer dreptul sa devin un cetatean normal pana cand o exista o hotarare definitiva", a completat Elena Udrea.  

In 31 august, Curtea de Apel Bucuresti a decis ca fostul ministru Elena Udrea poate pleca din tara, in conditiile in care se afla sub control judiciar, ea fiind judecata pentru instigare la luare de mita, hotararea instantei nefiind una definitiva. Fostul ministru Elena Udrea a fost atunci la Curtea de Apel Bucuresti, unde a contestat conditiile controlului judiciar pus in dosarul privind finantarea campaniei electorale pentru alegerile prezidentiale din 2009 in care, alaturi de Ioana Basescu, fiica cea mare a fostului presedinte Traian Basescu, este acuzata de instigare la luare de mita, respectiv instigare la delapidare si spalare a banilor.        

In mai 2017, procurorii DNA i-au trimis in judecata la instanta suprema pe fostul ministru al Dezvoltarii Regionale si Turismului Elena Udrea, pe care o acuza de instigare la luare de mita si spalare a banilor, pe fostul secretar general al Ministerului Dezvoltarii Regionale si Turismului Gheorghe Nastasia, pe fostul presedinte al Consiliului Judetean Tulcea Victor Tarhon, pentru luare de mita, pe Ioana Basescu, fiica cea mare a fostului presedinte Traian Basescu, pentru instigare la delapidare si instigare la spalarea banilor si pe Ioan Silviu Wagner, director general al unei societati comerciale cu capital majoritar de stat, pentru delapidare. De asemenea, DNA a dispus trimiterea in judecata a lui Dan Andronic pentru marturie mincinoasa si favorizarea faptuitorului.

In 6 iulie, magistratii instantei supreme au decis ca dosarul privind finantarea campaniei electorale pentru alegerile prezidentiale din 2009 sa fie trimis spre judecare Curtii de Apel Bucuresti. In 19 iulie, insa, Curtea de Apel Bucuresti a stabilit ca nu este competenta sa judece acest caz si a retrimis dosarul la instanta suprema.

Fostul parlamentar Elena Udrea a declarat, dupa ce Curtea de Apel a retrimis dosarul la instanta suprema, ca acest dosar ar trebui sa se intoarca la DNA si ca acuzatiile din rechizitoriu nu corespund cu incadrarea juridica, magistratii nestiind cum sa procedeze cu acest caz.

Procurorii mentioneaza in rechizitoriu ca in cursul anului 2009, in contextul campaniei electorale pentru alegerile prezidentiale, au fost colectate sume de bani provenite din infractiuni de coruptie, delapidare si evaziune fiscala care au fost folosite, ulterior, pentru plata unor servicii prestate in campania electorala.

Potrivit procurorilor, legatura dintre persoanele care obtineau banii pe cale nelegala si prestatorii de servicii legate de campanie era facuta de catre Elena Udrea, care, la momentul respectiv, conducea un staff de campanie informal al unuia dintre candidati si, din aceasta pozitie, coordona atat achizitiile de servicii de campanie, cat si persoanele care au actionat ca intermediari pentru platile realizate, astfel incat sumele de bani sa ajunga la societatile prestatoare. Remiterea foloaselor infractionale era disimulata prin contracte fictive incheiate cu firme care prestau in realitate servicii in cadrul campaniei electorale, respectiv publicitate stradala, tiparire de afise, reclame publicate in mass-media, realizarea unor pagini de internet, monitorizarea presei, organizarea de spectacole si prestarea de servicii de consultanta, mentioneaza procurorii DNA.