Motivarea deciziei in dosarul "Case pentru generali": Pedepsele cu suspendare, justificate de varsta si cariera inculpatilor

Duminică, 20 decembrie 2015, 10:40 Dosare Anticoruptie

ICCJ arata, in motivarea deciziei prin care a dispus pedepse cu suspendare in cazul lui Corneliu Dobritoiu si al altor oficiali din MApN acuzati ca si-au cumparat ilegal locuinte subventionate, ca a tinut cont, printre altele, de varsta si de rezultatele deosebite ale acestora in cariera militara, informeaza Mediafax.

Fostul ministru al Apararii Corneliu Dobritoiu a fost condamnat, in 23 martie, de Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ), la un an de inchisoare cu suspendare, Francisc Radici si Constantin Nastase au primit o pedeapsa de cate doi ani, doua luni si 20 de zile de inchisoare cu suspendare, iar Floarea Serban si Traian Pigui au fost achitati, in dosarul "Case pentru generali". De asemenea, instanta i-a condamnat pe Sergiu Tudor Medar si Ionel Vizitiu la cate un an de de inchisoare cu suspendare, iar pe Gheorghe Rotaru, Gheorghe Gonciaruc si Mihaela Matei la cate un an si sase luni de inchisoare cu suspendare. In acelasi dosar Corneliu Duta a primt o pedeapsa de un an si doua luni de inchisoare cu suspendare.

In cazul lui Corneliu Dobritoiu, instanta suprema a aratat, in motivarea hotararii, ca acesta nu avea dreptul sa inchirieze si apoi sa achizitioneze o locuinta de serviciu de pe strada Traian din sectorul 3, la un pret subventionat, deoarece, in 1994 mai achizitionase o locuinta atribuita din fondul locativ al Ministerului Apararii Nationale, tot in regim subventionat, pe care ulterior a vandut-o.

"Prin urmare, avand in vedere prevederile art. 32 din Ordinul general al ministrului apararii nationale nr.15 din 20 mai 1994 in conformitate cu care "Locuintele de serviciu si de interventie nu pot fi repartizate cadrelor militare in activitate ... care si-au instrainat locuinta repartizata din cota Ministerului Apararii Nationale", rezulta ca incheierea contractului de inchiriere a locuintei de serviciu s-a realizat cu nerespectarea prevederilor legale mentionate si, in consecinta, ca respectivul contract nu este un contract valabil incheiat in sensul art.2 din H.G. nr.195/2005", se arata in motivarea ICCJ.

De asemenea, instanta a retinut ca, la data cumpararii locuintei de serviciu cu o suprafata utila de 115,24 metri patrati, in sectorul 3 al Capitalei, fostul ministru vanduse locuinta proprietate personala, pe care o cumparase in 1994, la pret subventionat, si care provenea din fondul locativ al Ministerului Apararii Nationale, detinea, impreuna cu sotia, o locuinta de 354 de metri patrati in comuna Ganeasa, judetul Ilfov, iar fiul sotiei sale avea si el o locuinta.

"Prin depunerea de catre inculpat la dosarul de cumparare a locuintei de serviciu a declaratiei pe proprie raspundere in care arata ca nu se afla in situatiile prevazute de art.3 din H.G. nr.195/2005, sunt realizate conditiile unei instigari ascunse, insidioase, cu atat mai mult cu cat, membrii comisiei de vanzare, respectiv cei ai comisiei de audit are in vederea vanzarii care au intocmit Raportul de audit public intern nr. 9091 din 13 decembrie 2005 prin care au recomandat perfectarea vanzarii-cumpararii la pret subventionat a locuintei de serviciu nu aveau obligatia de a verifica realitatea mentiunilor cuprinse in inscrisurile depuse la dosar, ci doar existenta acestora si intocmirea lor in forma ceruta de lege, aspecte ce rezulta din declaratiile martorilor (...) (raspunderea pentru realitatea mentiunilor cuprinse in declaratia data la notar revenea, exclusiv, inculpatului) care in plus, au aratat ca, in cazul in care ar fi cunoscut ca inscrisurile sunt false nu ar fi recomandat incheierea contractului de vanzare cumparare", mai sustin judecatorii instantei supreme.

Instanta a retinut si ca Dobritoiu a actionat cu intentie directa, "deoarece, prin depunerea la dosar a inscrisurilor care contineau date necorespunzatoare realitatii (activitatea sa infractionala intrunind elementele constitutive ale infractiunilor de fals in declaratii si uz de fals pentru care in cursul cercetarilor s-a dispus neinceperea urmaririi penale ca urmare a intervenirii prescriptiei raspunderii penale), a prevazut rezultatul socialmente periculos al faptelor sale care, in final, s-a concretizat in prejudicierea patrimoniului Ministerul Apararii Nationale si obtinerea pentru sine a unui folos patrimonial, rezultat pe care l-a urmarit".

Conform motivarii, din probele administrate in cauza rezulta ca Francisc Radici "a exercitat presiuni asupra cadrelor militare ce urmau sa achizitioneze de pe piata libera locuinte de serviciu pentru a cumpara apartament intr-o anumita zona a Capitalei". Radici, care in 2004 era director general al Directiei Generale de Informatii a Apararii, a solicitat repartizarea unei locuinte de serviciu cu patru camere din fondul de Ministerului Apararii si i-ar fi cerut ofiterului desemnat, in acel an, cu cumpararea de pe piata libera a unor locuinte de serviciu sa achizitioneze un apartament in zona Parcului Cismigiu.

In documentul citat se precizeaza ca Ministerul Apararii a achizitionat cu 3,07 milioane de lei o locuinta de patru camere, pe care o indicase Francisc Radici, acesta inchiriind locuinta si cumparand-o in 2006 cu 62.438 de lei. Instanta mentioneaza ca generalul nu indeplinea conditiile prevazute de lege pentru inchirierea si apoi cumpararea acestei locuinte.

"In conditiile in care sunt indeplinite cerintele cumulative pentru angajarea raspunderii civile a inculpatului, respectiv producerea prin infractiune a unui prejudiciu, existenta legaturii de cauzalitate intre infractiune si prejudiciu, caracterul cert al prejudiciului care nu a fost recuperat si manifestarea expresa a vointei Ministerului Apararii Nationale de a fi despagubit, inculpatul este tinut, in continuare, a raspunde pentru repararea pagubei", se arata in motivarea ICCJ.

De asemenea, instanta a retinut si ca Sergiu Tudor Medar, Constantin Nastase, Ionel Vizitiu, Gheorghe Rotaru, Gheorghe Gonciaruc, Mihaela Matei si Corneliu Duta au inchiriat si ulterior au cumparat, in regim subventionat, o locuinta de serviciu de la MApN, cu incalcarea prevederilor legale.

Potrivit instantei, "modul de comitere a infractiunilor, mijloacele de folosire, importanta valorilor sociale ocrotite, valoarea mare a prejudiciului cauzat Ministerului Apararii Nationale prin iesirea din patrimoniul acestuia a locuintelor de serviciu pe care inculpatii le-au cumparat in regim subventionat prin depunerea la dosar a unor declaratii pe proprie raspundere in care au inserat date necorespunzatoare adevarului, referitoare la situatia lor locativa, imprima faptelor deduse judecatii un grad ridicat de pericol social concret".

Insa, instanta a apreiciat ca, in acest caz, scopul preventiv si educativ al pedepselor poate fi atins si "fara executarea acestora prin privare de libertate", pedepsele primite "constituind un avertisment pentru inculpati si o garantie ca reeducarea lor poate avea loc si in conditiile suspendarii conditionate".

"Datele ce caracterizeaza insa persoana inculpatilor, varsta acestora, rezultatele deosebite obtinute in cariera militara, evidentiate in inscrisurile depuse la dosar, nu in ultimul rand, perioada lunga de timp scursa de la data faptelor (2005 - 2006) la data sesizarii instantei de judecata sunt aspecte ce justifica retinerea in favoarea acestora a circumstantelor atenuante judiciare prevazute in art.75 alin.2 lit.b Cod penal cu consecinta reducerii cuantumului pedepselor sub limita minima prevazuta de lege", sustin judecatorii ICCJ.

Conform motivarii, la stabilirea cuantumului pedepselor aplicate inculpatilor au fost avute in vedere si lipsa antecedentelor penale si acordul manifestat de a presta o munca neremunerata in folosul comunitatii.

In cazul lui Traian Pigui, care intre 1999- 2005, a indeplinit functia de sef al Directiei Domenii si Infrastructuri din cadrul Ministerului Apararii Nationale, directie care asigura normele privind administrarea, repartizarea si folosirea locuintelor in MApN si stabilea criteriile de repartizare, marire sau micsorarea numarului de locuinte in garnizoane, si care a fost achitat in dosar, instanta retine ca nu avea posibilitatea de a verifica situatia locativa a cadrelor militare care solicitau locuinte de serviciu. Conform judecatorilor, directia a carui sef era Pigui nu avea o evidenta a "locuintelor detinute de cadrele militare care solicitau locuinte de serviciu, o atare evidenta, fiind tinuta de Garnizoana Bucuresti si de celelalte garnizoane din tara".

"Prin urmare, acuzatiile aduse inculpatului P.T. in sensul ca a aprobat, cu nerespectarea reglementarilor legale in vigoare, rapoartele prin care inculpatii S.F, N.C., R.F., M.S.T., R.G.si gl.bgd.(rez.) M.T. solicitau repartizarea locuintelor de serviciu, determinandu-i astfel pe membrii comisiei de auditare in vederea vanzarii-care s-au aflat in eroare deoarece nu au cunoscut ca respectivele inscrisuri sunt false-sa intocmeasca rapoartele de audit prin care recomandau perfectarea cumpararii in regim subventionat a locuintelor de serviciu, nu sunt intemeiate. Inculpatul, primind rapoartele intocmite de inculpatii S.F., N.C., R.G. si M.S.T. si constatand ca aveau calitatea de generali si ca cereau aprobarea de a li se repartiza locuinte de serviciu, motivand ca le erau necesare, in mod corect, in opinia Inaltei Curti a procedat la avizarea lor favorabila", se mentioneaza in documentul citat.

Fostul ministru al Apararii Corneliu Dobritoiu si alti zece generali si colonei, persoane care au detinut functii de conducere in MApN la data faptelor, au fost trimisi in judecata de DNA, in septembrie 2013, pentru cumpararea unor locuinte de serviciu, la un pret subventionat, in baza unor declaratii false.

In 23 martie, ICCJ a condamnat noua persoane in acest caz, iar alte doua au fost achitate. De asemenea, judecatorii audispus ca 11 inculpati din dosar sa plateasca despagubiri catre Ministerul Apararii Nationale. Decizia nu este definitiva.