ICCJ judeca miercuri contestatia presedintelui CJ Mehedinti, Adrian Duicu, la decizia de arestare preventiva

Miercuri, 9 aprilie 2014, 9:20 Dosare Anticoruptie

Inalta Curte de Casatie si Justitie judeca miercuri contestatia depusa de presedintele Consiliului Judetean Mehedinti, Adrian Duicu, impotriva deciziei prin care a fost arestat preventiv pentru 30 de zile, intr-un dosar in care este urmarit penal de procurorii DNA pentru sapte infractiuni, printre care trafic de influenta, cumparare de influenta si instigare la dare de mita, transmite Agerpres.

Impreuna cu Duicu vor fi adusi in instanta si ceilalti doi arestati din acest dosar, seful IPJ Mehedinti, Stefan Constantin Ponea si Constantin Popescu, presedintele PSD Orsova.

Procurorii sustin ca Adrian Duicu i-a promis lui Stefan Ponea ca isi va folosi influenta asupra mai multor functionari publici (membri ai Guvernului, functionari publici din conducerea MAI, seful IGPR) ca sa il mentina temporar pe acesta in functia de sef al IPJ Mehedinti, iar la o data ulterioara sa il numeasca intr-o functie de conducere la Inspectoratul General al Politiei Romane, respectiv director adjunct al Directiei de Ordine Publica, precum si sa o numeasca pe sotia lui Ponea intr-o functie de conducere la DNA.

De asemenea, Duicu a promis ca isi va exercita influenta asupra membrilor Consiliului local al municipiului Orsova, pentru a-i determina sa aprobe scoaterea din domeniul public si concesionarea catre o alta persoana din familia lui Ponea, la un pret "convenabil", a doua suprafete de teren (in suprafata totala de aproximativ 200 de metri patrati, terenuri situate in centrul municipiului Orsova si reprezentand acostamentul unei strazi).

DNA mentioneaza ca Adrian Duicu i-a pretins sefului IPJ Mehedinti sa il ajute sa obtina o hotarare care sa ii fie favorabila, intr-un dosar in care era acuzat de incompatibilitate de catre Agentia Nationala de Integritate.

De asemenea, Duicu i-a solicitat directorului unui post de televiziune locala (controlat in fapt de seful CJ) sa determine alte persoane sa-i ofere unei asistente in cadrul Spitalului Judetean de Urgenta Mehedinti o suma de bani, in schimbul eliberarii unei adeverinte medicale si, totodata, sa filmeze cu o camera ascunsa momentul in care asistenta ar fi primit aceasta suma de bani.

DNA sustine ca persoanele instigate au incercat sa ii dea asistentei suma de bani in vederea eliberarii unei adeverinte medicale, insa aceasta a refuzat sa primeasca banii.

In perioada mai-septembrie 2013, Adrian Duicu si alti doi functionari au permis unor persoane neautorizate (reprezentantii unui furnizor de echipamente medicale si ai unei societatii de leasing) accesul la informatii care, la acel moment, nu erau destinate publicitatii.

"Informatiile reprezentau intentia reprezentantilor CJ Mehedinti si ai Spitalului Judetean de Urgenta Drobeta Turnu Severin de a demara o procedura de achizitie publica, precum si datele tehnice si financiare preconizate pentru aceasta achizitie publica, iar accesul la ele a fost permis cu scopul de a obtine, pentru cei doi agenti economici mentionati, un folos necuvenit. Folosul urmarit a constat in impiedicarea altor agenti economici sa participe la licitatia publica ce avea sa fie organizata si, implicit, in incheierea, de catre cei doi agenti economici 'beneficiari ai informatiilor', a contractelor in conditii financiare avantajoase pentru acestia si, corelativ, dezavantajoase tehnic si financiar pentru autoritatea publica contractanta (Spitalului Judetean) si pentru CJ Mehedinti (autoritatea publica locala care urma sa asigure finantarea)", mai declara DNA.

Procurorii au retinut ca "oferta" stabilita pe baza informatiilor prevedea livrarea echipamentelor medicale de catre unul dintre agentii economici in schimbul sumei (stabilite unilateral de acest operator economic) de aproximativ 2.700.000 de euro si finantarea acestei achizitii publice printr-un contract de leasing, calitatea de finantator urmand sa o aiba cel de-al doilea agent economic; tot in mod unilateral, agentii economici 'beneficiari' au stabilit durata contractului de leasing (7 ani) si pretul ce avea sa fie incasat de societatea de leasing pentru aceasta finantare (anume de aproximativ 1.400.000 de euro).

Pe baza acestei 'oferte' transmise de cei doi operatori economici si raspunzand "cerintelor" acestora, reprezentantii spitalului au intocmit documentatia de atribuire, care a fost transmisa Autoritatii Nationale pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice si apoi publicata in SEAP (sistemul electronic de achizitii publice).

"Intrucat au realizat faptul ca documentatia de atribuire publicata fusese 'gresita', in sensul ca nu permitea si achizitionarea de servicii financiare (anume incheierea contractului de leasing), documentatia de atribuire a fost modificata si publicata din nou in SEAP. Date fiind conditiile tehnice si financiare stipulate in aceasta documentatie de atribuire (conditii stabilite in fapt de reprezentantii celor doi agenti economici, si nu de Spitalul Judetean, institutia publica beneficiara, ori de Consiliul Judetean, autoritatea finantatoare), singura oferta a fost cea facuta de acesti doi agenti economici, oferta care a si fost declarata castigatoare", au constatat procurorii.

In ianuarie 2014, Adrian Duicu a determinat doua persoane din subordine sa ii puna la dispozitie unui protejat al sau subiectele pentru un concurs pentru ocuparea unei functii de sef serviciu la CJ Mehedinti, care ulterior a castigat in conditiile in care se inscrisesera si alte persoane.

In decembrie 2013, el si-a folosit autoritatea si influenta in scopul de a obtine foloase necuvenite pentru doua firme care opereaza, fiecare dintre ele, cate un post local de televiziune (societati controlate in fapt de Duicu).

"Folosul necuvenit obtinut de cele doua societati a constat in sumele de bani (aproximativ 60.000 lei) obtinute ca urmare a faptului ca Duicu a impus, prin intermediari, tuturor primarilor si tuturor functionarilor publici cu functii de conducere de pe raza judetului Mehedinti sa plateasca contravaloarea unor 'urari' care aveau sa fie difuzate (sub forma unor anunturi scrise pe 'burtiera' ecranului) la cele doua posturi de televiziune. Concret, fiecare persoana careia i s-a impus plata unor astfel de 'urari' a trebuit sa plateasca suma de 600 lei", mai spune DNA.