"Ramane de vazut daca acest proces este unul ireversibil sau nu, iar acesta depinde in primul rand si cu predilectie de doi factori. In primul rand de factorul politic care este chemat sa asigure stabilitatea legislativa sau cadrul legislativ necesar desfasurarii activitatii judiciare in combaterea coruptiei si sa asigure suportul material si resursele necesare si in a doilea rand depinde de noul management al DNA, respectiv de noul procuror sef al Directiei si echipa pe care o va forma. Daca viitorul procuror sef al Directiei va intelege sa tina institutia departe de oamenii politici, sa refuze implicarea acestora in ceea ce inseamna anchetele de zi cu zi, lucrurile vor merge cum trebuie si aceste rezultate vor putea fi consolidate", a declarat Daniel Morar.
Fostul procuror sef al DNA a mai aratat ca rezultatele bune s-au datorat si "onestitatii si determinarii" procurorilor anticoruptie, care au renuntat la statutul lor "mai putin expus" de la parchetele de pe langa instante si au venit la DNA.
"In 2005, aveam un parchet specializat pentru combaterea marii coruptii, dar nu aveam dosare de mare coruptie. Apoi, s-a inceput investigarea unor persoane importante si s-a dispus trimiterea lor in judecata, iar comentariile au fost ca nu exista condamnari. In momentul in care au aparut solutiile de condamnare, comentariile au fost: da, dar pedepse mici, pedepse care nu se executa, ci sunt cu suspendare. In final, au aparut si solutiile de condamnare cu pedepse semnificative a unor demnitari de la nivel inalt si in detentie. Prin urmare, retinerea de care se vorbea in raportul Comisie Europene in 2005 in investigarea faptelor de mare coruptie nu mai exista. Au fost condamnati membrii ai Guvernului, un prim-ministru, deputati, senatori, secretari de stat, presedinti de consilii judetene, primari, directori de companii nationale si regii autonome, magistrati, generali de Armata si SRI. Prin urmare, nu exista zona pe care sa nu o fi abordat procurorii anticoruptie si judecatorii sa nu se fi pronuntat", a mai declarat Morar.
- Urmareste video conferinta sustinuta de Daniel Morar
Daniel Morar despre numirea sa la conducerea DNA si schimbarile din cadrul institutiei:
- Am fost numit in functia de procuror sef al DNA in 2005 intr-un context in care asteptarile interne si internationale erau semnificative pe ceea ce inseamna combaterea coruptiei la nivel inalt. In tara se constata ca, in urma cu trei ani, respectiv in 2002, fusese infiintata aceasta institutie cu aplicatie deosebita spre combaterea coruptiei la nivel inalt, dar rezultatele nu apareau, continuau sa se lase asteptate.
- De asemenea, tot in 2005, in perioada de preaderare a Romaniei la Uniunea Europeana, cei de acolo vroiau sa se asigure ca Guvernul roman trateaza cu seriozitate fenomenul coruptiei, ca a creat instrumentele si institutiile necesare pentru combaterea acestuia si vroiau sa vada rezultate concrete in activitatea judiciara.
- Am observat (in 2005 - n.r.) o remarcabila pasivitate si retinere a procurorilor anticoruptie in instrumentarea dosarelor la nivel inalt, rezumandu-se la instrumentarea unor dosare de duzina, dosare de mica coruptie.
- Toata aceasta abordare trebuia schimbata si dupa preluarea mandatului si o evaluare a activitatii directiei, prin masuri administrative pe care le aveam la dispozitie, am revocat o parte din procurorii cu activitate necorespunzatoare in cadrul institutiei si am inceput procedurile de angajare, incadrare a altora pentru aceste activitati.
- Cu ajutorul Ministerului Justitiei si in final al Parlamentului s-a asigurat cadrul legislativ necesar pentru redobandirea de catre DNA a competentei de cercetare a parlamentarilor.
- Incepand cu 2006, activitatea procurorilor a fost semnificativ schimbata. S-a renuntat la instrumentarea cu predilectie a dosarelor de obtinere in mod fraudulos a unor credite bancare ori utilizare a acestor credite tot fraudulos, infractiune care ulterior a fost dezincriminat, dar care pana in 2005, 2006 si chiar 2007 a ocupat un segment semnificativ din activitatea procurorilor DNA.
- In anul 2006 s-a inregistrat prima inculpare si trimitere in judecata a unui parlamentar, activitate continuata apoi pe toti anii care au urmat si pana in 2012.
- Putem spune ca la acest moment DNA este o institutie matura care isi indeplineste sarcinile asa cum sunt stabilite prin legea de organizare si functionare.
Bilant DNA:
DNA arata ca aproximativ 1.500 de persoane au fost condamnate definitiv, in perioada august 2005 - 1 octombrie 2012, pentru fapte de coruptie, asociere, asimilate sau in legatura cu faptele de coruptie in dosarele instrumentate de procurorii DNA, informeaza Agerpres.
Rezultatele activitatii in aceasta perioada arata ca DNA a devenit o institutie cu o experienta consolidata in combaterea coruptiei la nivel mare si mediu, putand fi observat un progres constant ca volum al activitatii de investigare si trimitere in judecata, ca varietate a domeniilor investigate, precum si ca relevanta a cauzelor din perspectiva calitatii persoanelor ori a valorii prejudiciilor retinute, informeaza Directia Nationala Anticoruptie.
"Cu referire la deciziile definitive de condamnare, se constata o schimbare de ritm din 2011 pana in prezent, in sensul ca, in mai putin de doi ani, numarul persoanelor condamnate definitiv in dosare de coruptie l-a depasit simtitor pe cel aferent celor cinci ani precedenti, insumati, respectiv perioada 2006 - 2010. De asemenea, in ultimii doi ani, 33 % sunt decizii de condamnare cu detentie", subliniaza DNA.
In primele noua luni ale lui 2012, instantele au condamnat definitiv un numar aproape dublu de persoane fata de anul precedent (552), situatie ce o repeta pe cea inregistrata in 2011 (298 persoane condamnate) comparativ cu anul 2010 (154 persoane condamnate).
DNA mentioneaza ca aceeasi dinamica s-a inregistrat si in cazul persoanelor cu functii importante condamnate definitiv pentru fapte de coruptie, respectiv 11 demnitari (un prim-ministru, un ministru, doi senatori, 6 deputati si un secretar de stat), sapte fiind condamnati definitiv in acest an.
Pe categorii de functii, in perioada de referinta, au fost condamnati definitiv 26 de primari, viceprimari si subprefecti precum si sase membri de consilii judetene, 24 de magistrati, 164 de ofiteri de politie, 50 de directori de companii nationale si institutii publice, 60 de persoane din cadrul institutiilor cu atributii de control (Garda Financiara, ANAF, AVAS, ITM, Administratii financiare etc).
Daniel Morar, prim-adjunct al procurorului general al Romaniei, a precizat ca analiza cauzelor finalizate prin condamnare arata o tipologie a modului de actiune infractionala:
- in dosare cu ministri si secretari de stat - insusire de fonduri sau schimbarea destinatiei acestora si angajarea de diverse persoane in functii publice;
- in dosare cu membri ai Parlamentului - interventii la diverse institutii (ministere, justitie, politie) pentru a rezolva ilegal diverse probleme si finantarea ilegala a partidelor politice;
- in dosare cu persoane avand pozitii de decizie la nivel local - fraudarea licitatiilor publice in favoarea unor persoane sau fraudarea fondurilor europene, restituiri ilegale sau subevaluarea bunurilor in operatiuni de vanzare;
- in dosare cu magistrati si ofiteri de politie - emiterea de decizii in favoarea persoanelor care au platit mita sau influentarea in acelasi scop a colegilor in procesele penale sau civile.
Daniel Morar a oferit si exemple de condamnari pe domenii de activitate, respectiv 15 condamnati in domeniul achizitiilor publice, 11 condamnati pentru privatizari sau subevaluari, 4 condamnati pentru restituiri sau retrocedari si 7 condamnati in educatie.
Potrivit DNA, cei aproximativ 1.500 de inculpati au fost condamnati definitiv prin 678 de hotarari, iar rata de achitare a fost de 9,75%, informeaza Agerpres.
Fostul sef DNA a explicat ca numarul de condamnari definitive a crescut evident in ultima perioada deoarece dosarele au ajuns la maturitate si este cunoscut ca ciclul de justitie din Romania dureaza in medie 3-4 ani.
Daniel Morar a mai aratat ca, in perioada august 2006 - octombrie 2012, Directia Nationala Anticoruptie a trimis in judecata peste 4.700 de persoane, dintre care 23 de parlamentari si 15 ministri si secretari de stat, pentru fapte de coruptie, asociere, asimilate sau in legatura cu fapte de coruptie. Din cele 4.700 de persoane deferite justitiei, aproximativ jumatate detineau pozitii importante de decizie si control la nivel central si local.
Astfel, au fost trimisi in judecata pentru fapte de coruptie 23 de membri ai Parlamentului (17 deputati si 6 senatori), 15 ministri si secretari de stat (un premier, 9 ministri si 5 secretari de stat), 8 prefecti/subprefecti si toti atatia presedinti de consilii judetene, precum si 9 directori de agentii nationale cu rang de stat, 40 de sefi de companii nationale si regii, dar si 25 de directori de institutii publice.
Acestora li se adauga peste 100 de primari, 53 de magistrati (23 judecatori si 30 procurori), 69 de avocati, 500 de ofiteri de politie, 104 jandarmi, 134 vamesi, 90 inspectori fiscali, 13 notari si 3 executori judecatoresti.
Referitor la infractiunile de fraudare a fondurilor europene, au fost trimise in judecata aproape 400 de persoane, prejudiciul stabilit in aceste cauze fiind de peste 36 milioane euro.
In dosarele de fraudare a fondurilor europene, instantele au pronuntat 82 de hotarari definitive impotriva a 127 de persoane si au fost achitate doar 8 persoane.
Dar daca nu se-ntampla vreo minune la alegerile din Decembrie, toate astea nu vor ramane nici macar o amintire frumoasa.
Penalii USL nu numai ca se vor pune frana si botnitza la DNA dar vor fi NUP-atzi totzi cei cu dosare incepute si eliberati cei deja condamnatzi.
Si urmatorul sef la DNA va fi probabil Madalin Voicu, expert mondial in amnistii (mancatziash).
Eu nu cred.
Doar il vor schimba putin.
De ex numele nou va fi "Directia Nationala pt Amnistii".
Condusa de Adrian Nastase. Cu Mada Voicu temporar pana termina sefu parnaia.