Hotnews utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența Dumneavoastra pe site-ul nostru. Am actualizat politicile pentru a integra în acestea modificările specificate de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Va rugam sa cititi modul in care Hotnews.ro prelucreaza datele cu caracte personal. Prin continuarea navigării pe site-ul nostru confirmati acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform 
- Gabriela Birsan: Eu nu am facut decat sa depun o plangere. Eu nu am facut nimic iesit din comun fata de ce face orice alt cetatean.
Luju.ro a publicat plangerea penala formulata de judecatoarea Gabriela Birsan, sefa sectiei Contencios a Curtii Supreme, in care solicita inceperea urmaririi penale, trimiterea in judecata si condamnarea la inchisoare a procurorului-sef al DNA, Daniel Morar. Citeste aici plangerea penala.
Potrivit procedurilor legale in Romania o plangere penala este analizata de procurori care decid daca incep urmarirea penala si ulterior daca trimit dosarul in instanta. Condamnarile la inchisoare sunt in dosarele aflate pe rolul instantelor si sunt hotarate de judecatori.
In plangerea Penala, judecatoarea Birsan sustine ca Daniel Morar ar fi vinovat de abuz in serviciu, fals intelectual, uz de fals si neglijenta in serviciu. In plangere se mentioneaza ca in adresa DNA din 16 noiembrie, prin care se solicita ridicarea imunitatii judecatorului CEDO Corneliu Birsan, sotul Gabrielei Birsan, procurorii anticoruptie ar fi facut cateva mentiuni eronate. Vezi aici detaliile solicitarii de ridicare a imunitatii.
Potrivit sustinerilor judecatoarei Gabriela Birsan, DNA ar fi transmis CEDO in solicitarea de ridicare a imunitatii ca una din acuzatiile care i se aduc este ca ar fi primit diverse bunuri in schimbul unor decizii judecatoresti favorabile. Gabriela Birsan sustine ca, in dosarele mentionate de DNA in adresa, ea nu a facut parte din completul de judecata.
Pe de alta parte, in fragmentul din cererea DNA citata in plangerea penala se mentioneaza ca Gabriela Birsan ar fi primit bunurile in schimbul “facilitarii unor decizii favorabile”. In comunicatul oficial al DNA referitor la actele de urmarire penala efectuate in cazul judecatoarei Birsan, DNA mentioneaza urmatoarele:
Potrivit rezoluţiei de începere a urmăririi penale, în perioada mai 2010 – mai 2011, învinuitele Bîrsan Gabriela Victoria şi Puşoiu Iuliana au primit, în mod repetat, de la învinuiţii Gherbovan – Silinescu Claudia şi Chiriac Gabriel, diferite foloase reprezentând bijuterii, contravaloarea unor bilete de avion şi plata cazării pentru diferite deplasări în străinătate, suportarea cheltuielilor ocazionate de organizarea unor petreceri la restaurant, asigurarea folosinţei gratuite a unui apartament situat în Paris – Franţa. Foloasele respective au fost primite în schimbul facilitării soluţionării favorabile a unor dosare aflate pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal.
In plangerea penala publicata de luju.ro se mentioneaza urmatoarele:
- Prin urmare, în această cerere de ridicare a imunităţii, se arată expres că în Dosarul nr. 410/42/2009, la Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, prin decizia adoptată de judecătorul Gabriela-Victoria BÎRSAN, în urma unor avantaje materiale acordate de avocatul recurentului, s-a pronunţat o soluţie favorabilă, adică s-a admis recursul şi s-a casat sentinţa recurată cu trimiterea cauzei spre rejudecare.
- In realitate, judecătorul Gabriela-Victoria BÎRSAN nu a făcut parte din completul de judecată al Secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care a statuat asupra recursului introdus de recurenta S.C. EUROAVIPO GRUP S.A. Buzău, Decizia nr. 3716/21.09.2010 din Dosarul nr. 410/42/2009 fiind adoptată de alţi judecători.
- Cu titlu suplimentar, precizăm că nici în celelalte două dosare ale Secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie indicate în Cererea din 16.11.2011 adresată preşedintelui Curţii Europene a Drepturilor Omului, şi anume Dosarul nr. 6827/1/2010 şi Dosarul nr. 3509/2/2008, judecătorul Gabriela-Victoria BÎRSAN nu a făcut parte din completele de judecată prin care au fost soluţionate respectivele cauze. Facem această precizare, subliniind însă că, pentru aceste două dosare, nu s-a pretins de către domnul Daniel Marius MORAR că soluţia ar fi fost adoptată de judecătorul Gabriela Birsan.
- Apreciem că fapta domnului Daniel Marius MORAR constituie infracţiunile de abuz în serviciu în formă calificată contra intereselor persoanelor (art. 2481 raportat la art. 246 Cod penal), fals intelectual (art. 289 Cod penal) şi uz de fals (art. 291 Cod penal), iar în subsidiar de neglijenţă în serviciu (art. 249 Cod penal).
- Solicităm începerea urmăririi penale, trimiterea în judecată şi condamnarea penală a domnului Daniel Marius MORAR, pentru infracţiunile săvârşite, la pedeapsa închisorii.
“Este o plangere ca oricare alta impotriva unui alt magistrat. Nu este o chestiune extraordinara. Eu nu am ce sa comentez, asa cred ca trebuie sa reactioneze un magistrat. Deontologic nu am cum sa pronunt fata de o cerere care este proaspat depusa. Eu nu am facut decat sa depun o plangere. Eu nu am facut nimic iesit din comun fata de ce face orice alt cetatean. Nu mi se pare asa iesit din comun si atata timp cat sunt judecator am sa reactionez ca un judecator ”, a declarat Gabriela Birsan.
Plangerea penala a Gabrielei Birsan a fost facuta pe 21 noiembrie, dupa ce pe 16 noiembrie DNA a solicitat CEDO ridicarea imunitatii sotului ei, Corneliu Birsan. DNA a transmis CEDO prin intermediul ministrului Justitiei si Ministerului Afacerilor Externe solicitarea de ridicare a imunitatii judecatorului CEDO Corneliu Birsan, sotul judecatoarei ICCJ Gabriela Birsan acuzata de trafic de influenta.
In acest caz, DNA a efectuat o perchezitie la domiciliul sotilor Birsan in baza unui aviz al CSM si in baza unei incheieri a Curtii Supreme. Avizul CSM si incheierea Curtii Supreme au fost contestate de sotii Birsan. Aceste contestatii au fost respinse, iar CSM a argumentat ca in acest caz imunitatea de care beneficiaza judecatorul CEDO Corneliu Birsan nu se transmite si sotiei sale, cea care este investigata de procurorii anticoruptie.
Vezi aici detalii
tupeu la greu
de............................cine sunt eu si ce tupeu la daniel morar
iar cand ma gandesc ca asta era sefa pe la ICCJ ma ia cu ameteala... daca asta este nivelul judecatorilor de la ICCJ atunci am sfeclit-o.
iar judele danilet, care promitea ca "intinereste" csm-ul si nu va ajunge ca gasca de parveniti de acolo, nu scoate un cuvant. pt el totul este lega, chiar si cand un judecator incompetent se autopreonunta pe un pseudo-caz...
ce impertinenta!
Toti ies la pensie automat, ca nu cumva sa-si piarda pensiile uriase, mai mari ca in SUA. a
Asta e Romania in care PSD si-a facut din magistratura ultimul bastion in lupta cu Traian Basescu si PDL, care vor reformarea acestei adunaturi de interlopi din CSM si ICCJ.
Madam Barsan sa faca bine sa intre in puscarie, acolo unde ii este locul, ca si sotul ei.
Mi-e sila!!!
Ce legatura are politica cu acest subiect??!!
Cata toleranta credeti ca mai are populatia Romanei cu voi si actele (sentintele) voastre?
Sotii Barsan simt pericolul si incearca, panicati, o ultima eschiva, insa, din nefericire pentru ei, nu reusesc decat sa persevereze in prostie...
D-nului mare judecator la CEDO si profesor universitar doctor in drept i se va ridica imunitatea, si asta datorita simplului fapt ca CEDO va da curs unei cereri venite din partea unei autoritati a statului roman asa cum este DNA-ul. D-na judecatoare Barsan de la ICCJ este speriata si actioneaza in disperare de cauza.
In anul III de studii la Facultatea de Drept se preda cursul de procedura penala, partea generala si partea speciala. Ii recomand d-nei judecator de la ICCJ Gabriela Barsan sa frecventeze acest curs si va afla, impreuna cu ceilalti studenti ca, in Romania, precum si in alte state civilizate, hotararea de condamnare o pronunta judecatorul si nu procurorul general, adica cel caruia i-a inaintat dansa plangerea si i-a cerut si pronuntarea unei condamnari!
Iar pana va trece examenul, sa-si dea demisia din functia detinuta, pe motiv de incompetenta profesionala!
cum e posibil ca ei sa fie judecatori????????????
acestia au condus tara la dsolutia in care se afla astazi si care din pacate nimeni nu o poate opri.
rusine! rusine! rusine! rusine! rusine!
daca as fi mai tanar as pleca din acesta tara corupta.mi-e scarba !
Ei si ?
Chiar nu ii trage nimeni de maneca sa le spuna cat de penibili sunt amandoi ?
Asa se intampla cand nu ai simtul masurii
heavy,very heavy -greu si foarte greu dea scapa de comunisti si comuniste=lantul coruptei si al crimei in Romania-Rumania Republik.
republika rumania al carui cetateni umbla cu traista'n BAT la CEDO de ani de zile care acum nici acolo nusi mai gasesc drepturi,ca si acolo securistii ,comunistii din Rumania ... clocesc fotolii.
republika rumania ,tara in care mostenitorii criminalilor,calailor comunisti au uzurpat puterea dupa 1990 si au folosit plangerea si legea pentru asi proteja interese,furt si jaf !
legile strambe care au fost stramb aplicate de oameni/femei strambi-o operatiune comunista criminala politico-juridica asupra Romaniei -rezultatele se vad si din North America !
"Doamna" Barsan a pus punctul pe I . Aceasta e adevarata fata a justitiei din Romania ! Urmeaza tanti Mona & Barbuleasca sa ceara acuzarea si inchiderea lui Basescu asta ca sa se stie cine conduce cu adevarat tractirul asta numit Romania , caruia suntem obligati sa-i platim biruri ! A dracului inamovibilitate si lipsa de raspundere pentru ce faci !
Odata cu trimiterea in judecata penala si intocmirea actelor de inculpare a inculpatului, se declanseaza procesul penal, care va fi solutionat de judecatorii completului din instanta de judecata competenta sa judece o asemenea cauza.
Hotararea judecatoreasca va fi pronuntata de catre judecatori, evident.
Insa, cum aratam, fara plangerea penala, e posibil sa nu inceapa nicio urmarire penala impotriva respectivei persoane, chiar daca pentru fapta respectiva (considerata infractiune de cel care face plangerea, dar care devine infractiune, numai dupa inculparea acelei persoane de catre procuror, respectiv dupa condamnarea penala a inculpatului, de catre instanta de judecata penala), legea penala spune ca actiunea penala se pune in miscare din oficiu (adica, la sesizarea organelor de cercetare penala - politia sau a organelor de urmarire penala - procuratura).
Tocmai pentru ca e posibil ca aceste organe sa nu aiba cunostinta, in mod practica, de pretinsa savarsire a unei infractiuni, tocmai de catre persoana impotriva careia se depune plangerea penala.
SPER CA M-AM FACUT INTELES
SPER CA ZIARISTII SA NU MAI RASPANDEASCA STIRI FALSE DESPRE CONTINUTUL UNEI PLANGERI PENALE
RECOMAND CALDUROS ZIARISTILOR SA CONSULTE SPECIALISTI AI DREPTULUI, INAINTE DE A FACE ASEMENEA AFIRMATII HAZARDATE SI TOTAL IN AFARA SUBIECTULUI.
Imi permit sa repet si sa incerc sa clarific esenta dreptului penal, pentru tine/ dumneavoastra.
Dna Barsan, ca si orice alta persoana indreptatita sa aiba acces liber la justitie, ca orice om de pe acest pamant, care-si exercita unul din drepturile fundamentale ale omului, aparat de Declaratia Internationala a Drepturilor Omului, ca si de Constitutia Romaniei, deci, revin, dna Barsan, ca si orice cetatean, are dreptul sa faca o plangere penala.
Obiectul plangerii penale il reprezinta SESIZAREA PROCURATURII asupra POSIBILITATII PREZUMATE CA O ANUMITA ALTA PERSOANA SA FI SAVARSIT O INFRACTIUNE.
CA URMARE A ACESTEI SESIZARI, PROCURATURA FACE CERCETARI SI POATE SA DISPUNA SAU NU INCEPEREA URMARIRIII PENALE.
NICIODATA, VREUN PROCUROR DIN LUMEA ASTA NU VA CONSTATA SAVARSIREA INFRACTIUNII SI NU VA PRONUNTA CONDAMNAREA.
FAPTUL CA IN PLANGEREA PENALA SE CERE CONDAMNAREA E UN COROLAR, UN ACCESORIU AL CONSTATARII DE CATRE PROCURATURA A SAVARSIRII INFRACTIUNILOR RECLAMATE.
DNA BARSAN NU LE CERE PROCURORILOR SA PRONUNTE O CONDAMNARE.
LE CERE SA FACA CERCETARI, RECLAMAND POSIBILA COMITERE A UNEI INFRACTIUNI.
DACA PROCURORII CONSTATA SAVARSIREA ACELOR INFRACTIUNI SAU A ALTORA, VOR INAINTA DOSARUL INSTANTEI DE JUDECATA.
DNA BARSAN NU SE POATE ADRESA DIRECT INSTANTEI DE JUDECATA PENALE, TOCMAI PENTRU CA MAI INTAI TREBUIE FACUTA CERCETAREA PENALA DE CATRE ORGANELE DE POLITIE SI URMARIREA PENALA DE CATRE PROCURATURA.
PLANGEREA PENALA, IMPREUNA CU ACTUL DE INCULPARE AJUNG, DACA ESTE CAZUL, LA INSTANTA, SI INSTANTA DECIDE.
SI ASTA INDIFERENT DE CE SCRIE IN ACTUL DE INCULPARE SAU IN PLANGEREA PENALA.
PENTRU CA INSTANTA POATE CONSTATA CA S-AU SAVARSIT SI ALTE INFRACTIUNI, IAR CU PRIVIRE LA INFRACTIUNILE DESPRE CARE SE PRETINDE CA AR FI FOST SAVARSITE (IN ACTUL DE INCULPARE intocmit de PROCURATURA), instanta poate constata o multime de aspecte, in care nu are rost sa intram, acum.
NUMELE MEU ESTE MATEI DIMITRIE GIUGARIU si sunt avocat definitiv in Baroul Bucuresti.
Am absolvit Facultatea de Drept a Universitatii Bucuresti, in anul 1995.
E simptomatic si de-a dreptul suparator ca toti oamenii in Romania de azi se cred experti in drept si cred ca stiu si ca pot sa-si dea cu parerea in chestiuni in care nu au nici cea mai vaga idee.
E un semn clar al unei societati bolnave.
VA INCADRATI PERFECT IN CATEGORIA ROMANILOR CARE AU O PARERE INTOTDEAUNA AVIZATA, DESPRE TOATE SI DESPRE ORICE.
DREPT, MEDICINA, PROFESORI ETC.
NU CONTEAZA CA DREPTUL SE STUDIAZA LA FACULTATE SI CA PENTRU ASTA, TREBUIE SA PARCURGI 4 ANI SAU CHIAR 5 ANI.
NU CONTEAZA SPECIALIZARILE FACUTE.
PRIMESTI LECTII DE DREPT DE LA PROFESORI, DOCTORI, INGINERI, CASNICE SI ASA MAI DEPARTE.
VA ROG, MACAR DIN BUN SIMT, INCERCATI SA OBTINETI OPINIA AVIZATA A UNUI SPECIALIST IN DREPT PENAL.
DACA NU DIN ALTE CAUZE, MACAR DIN CURIOZITATE.
Cunosc un caz in care un reclamant da in judecata pe cineva reclamand ca i-au fost incalcate drepturile de folosinta ale ternului sau, invecinat cu cel al paratului deoarece acesta a primit de la primarie in concesiune un teren ( pe care il viza reclamatul) care se interpunea intre terenul reclamantului si o strada la care acesta ar fi vrut sa aiba acces desi accesul din acte era la alta strada si deschiderea era de 30 de m, cam asa. La baza procesului sta de fapt o adeverinta obtinuta de fosta lucratoare a primariei de la fostul primar care ii atesta adresa la 2 strazi, desi intre terenul lui si strada exista acel teren privat al primariei care ulterior a fost dat in concesiune paratului.
Spuneam ca un proces se infunda la contencios deoarece instanta a cerut oprirea procesului si trecerea lui la contencios pentru a verifica in ce baza primaria a dat in concesiune si a acordat autorizatia de construire paratului ca si cum s-a inteles de la sine ca acea adeverinta este reala si fara echivoc desi toate actele partilor: cadastru, acte de proprietate arata ca vecinatate doar una din strazi, nu si cealalta; deci nu se iau in considerare actele de proprietate ci doar o adeverinta de adresa a imobilului; sarind peste verificarea in primul rand a adeverintei, se vede intentia clara a instantei de a favoriza o parte si de a gasi chitibusarii avocatesti de a anula niste acte posibil valabile in baza unor acte neverificate inca.