Un martor protejat din dosarul de dare de mita al lui Sebastian Ghita a declarat ca deputatul i-a dat lui Iulian Badulescu un imobil si ca Asesoft era administrata de acesta

Vineri, 28 octombrie 2016, 21:15 Dosare Anticoruptie

Un martor cu identitate protejata a declarat, vineri, in fata judecatorilor Inaltei Curti de Casatie si Justitie (ICCJ), ca Sebastian Ghita a controlat Asesoft si dupa ce a fost ales deputat si ca i-a oferit o casa drept mita fostului primar al municipiului Ploiesti, Iulian Badulescu, relateaza Mediafax.

Magistratii ICCJ au audiat, vineri, prin videoconferinta, doi martori cu identitate protejata in dosarul in care Sebastian Ghita este judecat pentru dare de mita, spalare de bani si instigare la abuz in serviciu, unul dintre martori declarand ca Ghita a controlat firma Asesoft si dupa ce a fost ales deputat si ca i-a oferit o casa drept mita fostului primar al municipiului Ploiesti, Iulian Badulescu.

"Stiu ca Sebastian Ghita era administratorul Asesoft, pe care a administrat-o pana a ajuns deputat. A predat apoi administrarea unei rude a sotiei sale, Sorin Chirila. Sunt intr-o relatie de prietenie si cu Chirila. Stiu ca societatea era administrata in fapt de Ghita Sebastian. Cunosc faptul ca Ghita, in timpul campaniei, cand era sigur ca o sa castige, facea demersurile sa gaseasca noi administratori. Fiind deputat, Ghita nu mai putea si oameni de incredere, gen Chirila, trebuiau sa administreze in locul lui, dar cu sfaturile lui. Chirila trebuia sa ia actiunile societatii si sa ii reprezinte interesele", a declarat martorul in fata judecatorilor.

Acesta a sustinut ca Sebastian Ghita l-a ajutat pe Iulian Badescu sa castige alegerile la Primaria Municipiului Ploiesti in schimbul unor contracte fara licitatie, iar ulterior i-a dat mita o casa.

"Ploiesti e impartit in mai multe sectoare conduse de membri PSD. Odata cu nominalizarea lui Badescu, membrii respectivi au fost schimbati la solicitarea domnului Ghita. Nu toti, acolo unde erau considerati insuficient de implicati in campania domnului primar. Se stia la Ploiesti ca Iulian Badescu nu e o persoana avuta si nu-si permitea o campanie de asemenea anvergura. Ghita era un fel de director de campanie. El stia cum sa cheltuiasca banii. Oamenii din campanie erau apropiati ai lui Ghita. Badescu se indatora asa si domnul Ghita a castigat contracte de 300 de mii de euro cu primaria. Nu contracte cu licitatie, ci cu incredintare directa. Contracte care s-au desfasurat in anii 2012 - 2013. Erau incheiate intre Asesoft International si Primaria Ploiesti. Odata cu incheierea acestor contracte, Ghita, prin Asesoft, i-a dat lui Badescu, cu titlu de mita, un imobil in apropiere de locuinta acestuia. Pentru ca valoarea casei era mai mare decat a contractelor, Badescu trebuia sa faca niste sponsorizari prin primarie catre clubul de baschet Asesoft. Suma era de 500 de mii de euro pe an. Badescu se plangea ca suma era mare, dar Ghita voia sa majoreze sponsorizarea", a mai spus martorul.

Sebastian Ghita a declarat, la iesirea din sala de judecata, ca declaratiile martorilor nu sprijina acuzatiile aduse de procurorii DNA si ca i-a fost rusine de comportamentul si de declaratiile acestora in timpul audierilor.

"Sentimentul si senzatia pe care le-am avut au fost ca (...) mi-a fost si mie rusine de comportamentul, calitatea si felul in care au decurs lucrurile. Nu cred ca judecatorii de aici trebuie sa judece chestiuni bazate pe insailaturi. (...) Am asteptat si eu astazi cu sufletul la gura sa vad ce pot spune acei martori acoperiti, ce ii face sa fie acoperiti si cu grozavie am vazut ca nu spun nimic, nici macar cu identitatea protejata. Nu pot aduce nici macar un element cu care sa sprijine acuzatiile celor de la DNA. Aproape ca le incurca. Aproape ca fac eforturi denuntatorii cu identitate protejata sa incurce acuzatiile celor de la DNA, problema fiind in faptul ca la Inalta Curte nu putem, nici eu, ca cetatean si nici procurorii, acuzatorii din partea statului, sa ne prezentam asa, in bataie de joc", a declarat Sebastian Ghita.

Procurorii DNA care au instrumentat dosarul in care deputatul Sebastian Ghita a fost trimis in judecata pentru dare de mita, spalare de bani si instigare la abuz in serviciu au stabilit, pe parcursul cercetarilor, ca parlamentarul, aflat la primul mandat, a cesionat partile sociale pe care le detinea ca actionar majoritar la SC Asesoft International SA unei companii de tip offshore din Cipru, companie detinuta in totalitate de el.

"Conform informarii transmise de Oficiul National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor, firmele din grupul Asesoft au fost infiintate de Ghita Sebastian Aurelian si s-au remarcat prin capacitatea de a obtine contracte banoase cu statul, in domeniul IT. (...) Pana la data de 14 februarie 2011, S.C. Asesoft International SA l-a avut ca actionar majoritar pe Ghita Sebastian Aurelian, pentru ca, dupa aceasta data, sa-si cesioneze partile sociale catre Minasee Holdings LTD Cipru, companie de tip offshore detinuta 100% de Ghita Sebastian Aurelian", se arata in rechizitoriul intocmit de procurorii DNA.

Potrivit sursei citate, dupa ce a fost ales deputat, Ghita a renuntat la companiile pe care le-a infiintat si condus inainte de a fi parlamentar, insa a continuat sa controleze activitatea acestor firme prin rude si apropiati.

Totodata, procurorii DNA au stabilit ca intre firmele infiintate de Ghita s-au produs transferuri de fonduri "semnificative din punctul de vedere al cuantumului sumelor", despre care anchetatorii spun ca "nu par sa aiba un scop economic real".

"In perioada 2013-2014, au fost identificate transferuri de fonduri bidirectionale, insemnate ca volum si frecventa, intre entitatile membre ale grupului, in componenta carora sunt incluse fonduri provenite de la trezorerie, incasate de S.C. Asesoft International SA din contracte incheiate cu statul (de la buget sau din fonduri europene), dintre acestea facand parte si S.C. Asesoft Technologies SRL si S.C. Sunsmart Integrare IT SRL. Operatiunile nu par sa aiba un scop economic real, avand in vedere ca sumele nu au fost folosite in realitate decat pentru a fi transferate succesiv in conturile mai multor persoane fizice si juridice dintre cele mentionate", se arata in rechizitoriu.

Procurorii sustin, de asemenea, ca "sume impresionante de bani tranziteaza conturile societatilor mai sus mentionate (care fac parte din grupul Asesoft - n.r.), iar circuitele descrise nu sugereaza o activitate comerciala rezonabila, specifica unei piete, ci doar circuite "suveica" care - aparent - nu par a indica vreo activitate economica".

"Modul de derulare a acestor tranzactii (...) pare a fi mai degraba rezultatul unui algoritm creat artificial (soft) dupa care sumele tranziteaza, aparent haotic, conturile societatilor. Este posibil ca, prin desfasurarea acestui "hatis" de tranzactii, cei implicati sa fi urmarit, de fapt, pierderea urmei cel putin a unei parti din sumele provenite de la bugetul de stat", se mai arata in rechizitoriu.