Dati in urmarire. Nume sonore care se sustrag executarii pedepsei cu inchisoarea: De la Catalin Chelu la Munaf sau Bivolaru

Vineri, 12 septembrie 2014, 5:56 Dosare Anticoruptie

Au fost condamnati definitiv de instantele din Romania, sunt arestati preventiv sau sub control judiciar, dar au fugit din tara. In aceasta situatie se afla mai multe nume cunoscute publicului larg, asa cum rezulta de pe site-ul Politiei romane sau din comunicatele procuraturii generale. Catalin Chelu, Nicusor Constantinescu, Codrut Marta, Ion Clamparu, Muhamad Munaf, Gregorian Bivolaru sau Zaher Iskandarani sunt printre cei dati in urmarire nationala sau internationala.


Omul de afaceri Catalin Chelu, ultimul dat in urmarire nationala

Omul de afaceri Catalin Chelu, condamnat definitiv la sase ani de inchisoare, a fost dat in urmarire nationala de Politie, dupa ce nu a fost gasit la domiciliu, pentru punerea in aplicare a mandatului de executare a pedepsei, relateaza Mediafax. Potrivit reprezentantilor Politiei Romane, mandatul a fost emis, la inceputul saptamanii, de Inspectoratul de Politie Judetean (IPJ) Galati.

In cazul in care oamenii legii vor avea indicii conform carora Catalin Chelu se afla in strainatate, pe numele sau va fi emis un mandat international de urmarire.

Omul de afaceri Catalin Chelu a fost condamnat definitiv, luni, de Curtea de Apel Bucuresti, la sase ani de inchisoare in dosarul "Mita la MAI", pentru tentativa de mituire a fostului secretar de stat in Ministerul de Interne Dan Valentin Fatuloiu.


Nicusor Constantinescu, fostul prefect de Constanta, dat in urmarire europeana

Un judecator al Curtii de Apel Bucuresti (CAB) a admis, vineri, 29 august 2014, o contestatia in anulare a procurorilor anticoruptie, stabilind astfel ca Tribunalul Bucuresti sa emita mandat european de arestare pe numele lui Nicusor Constantinescu si sa-l dea pe acesta in urmarire internationala, informeaza Mediafax. Decizia poate fi contestata de catre avocatii fostului presedinte al Consiliului Judetean Constanta.

Tribunalul Bucuresti dispusese, in 23 iulie, arestarea lui Nicusor Constantinescu, urmare a propunerii facute de DNA dupa mediatizarea unor imagini in care presedintele CJ Constanta fumeaza la terasa unui restaurant din New York. In motivarea deciziei de arestare, Tribunalul Bucuresti a aratat ca Nicusor Constantinescu a incalcat in mod flagrant obligatiile care i-au fost impuse in cadrul controlului judiciar, el neavand nicio justificare. In acelasi document, judecatorul a mai spus ca nu s-a facut dovada necesitatii ca Nicusor Constantinescu sa ramana pe teritoriul altui stat pentru a se trata, precizand ca exista posibilitatea efectuarii unui astfel de tratament si in Romania.


Codrut Marta, dat in urmarire internationala dupa ce pe numele sau a fost emis un mandat de arestare preventiva

Codrut Alexandru Marta (40 de ani), fostul sef de cabinet al fostului presedinte al ANAF Sorin Blejnar, a fost dat in urmarire internationala, prin Interpol, pe 30 mai 2012, la cinci zile dupa ce disparitia sa a fost semnalata la Politie de sotia acestuia, Andreea, care a precizat ca ultima data sotul ei a fost vazut in 21 mai 2012.

In 28 mai 2012, fostul sef al ANAF Sorin Blejnar si omul de afaceri Elan Schwartzenberg au fost audiati in legatura cu disparitia lui Codrut Marta. Ulterior, Codrut Marta a fost pus sub acuzare de procurorii anticoruptie, care, in 10 iulie 2012, au obtinut un mandat de arestare preventiva pe numele sau pentru implicare in afaceri ilegale cu produse petroliere, prin care s-a prejudiciat statul cu peste 15 milioane de euro prin neplata accizelor si taxelor.

Atat Marta cat si Sorin Blejnar sunt acuzati in acest dosar de sprijinire a unui grup infractional organizat si complicitate la evaziune fiscala. In dosar mai sunt anchetati si Viorel Comanita - fost sef al Vamilor, Dan Secareanu - fost sef al Serviciului de Informatii si Protectie Interna (SIPI) Constanta, sotii Radu si Diana Nemes si mai multi administratori de firme.


Zaher Iskandarani, dat in urmarire nationala dupa ce a fost condamnat definitiv la cinci ani de inchisoare

Sirianul Zaher Iskandarani (56 de ani) a fost dat in urmarire nationala in luna aprilie a acestui an, pentru a fi incarcerat dupa a fost condamnat definitiv de Curtea de Apel Bucuresti (CAB) la cinci ani de inchisoare in dosarul in care a fost trimis in judecata acum opt ani, pentru contrabanda cu tigari.

Oficiali din Politia Romana declarau atunci Iskandarani a fost cautat de politisti la locuinta sa din Timis, dupa ce a fost emis mandatul de punere in executare a sentintei si, intrucat sirianul nu a fost gasit de oamenii legii, el a fost dat in urmarire nationala.

La profilul de persoana urmarita de pe site-ul Politiei se mentioneaza ca "exista date ca (acesta) se afla pe raza municipiului Bucuresti la o locatie necunoscuta".

Zaher Iskandarani a fost condamnat de CAB la cinci ani de inchisoare cu executare si doi ani de interzicere a unor drepturi, in dosarul de contrabanda cu tigari in care a fost judecat pentru ca a prejudiciat statul cu circa doua milioane de lei. In acelasi dosar au fost condamnate, la cate trei ani de inchisoare cu executare, alte doua persoane de origine araba. Potrivit deciziei CAB, cei trei condamnati din dosar trebuie sa plateasca aproape 1,9 milioane de lei, plus dobanzile aferente acestei sume, catre ANAF.


Interlopul Ioan Clamparu, condamnat la 30 de ani de inchisoare de o instanta din Madrid pentru proxenetism

Ioan Clamparu a fost condamnat in 2012 pentru proxenetism la 30 de ani de inchisoare - pedeapsa maxima solicitata de procurori - de o instanta din Madrid, el avand o condamnare si in Romania, pentru fapte similare, de 13 ani de detentie, informeaza El Pais in editie electronica.

Ioan Clamparu, condamnat in lipsa la 13 ani de detentie si cautat de autoritatile judiciare romane de opt ani, a fost prins in Spania, in luna septembrie 2011. Ioan Clamparu, deferit justitiei in lipsa de catre Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata (DIICOT), a intrat in custodia autoritatilor din Madrid, el fiind prins in urma unei ample actiuni de filaj.

Grupul condus de Ioan Clamparu a strans, din activitati de crima organizata, sume totalizand milioane de dolari, bani folositi si pentru a determina stoparea amplei anchete declansate impotriva retelei de crima organizata coordonata de el, se arata in rechizitoriul Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata (DIICOT) din cadrul Parchetul Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

La inceputul lunii iulie 2011, peste o suta de persoane au fost arestate in cadrul unei operatiuni globale de amploare a Interpol, supranumita Infra-Red, ce ii vizeaza pe unii din cei mai periculosi fugari ai lumii, pe lista de cautari fiind si romanul Ioan Clamparu, suspectat de trafic de persoane. Romanul Ioan Clamparu - considerat a fi unul din cei mai periculosi lideri mafioti - s-a aflat pe lista celor mai cautati 26 de infractori, fiind banuit ca ar avea legaturi cu cluburi si hoteluri din Marea Britanie.


Gregorian Bivolaru, urmarit international dupa ce a fost condamnat definitiv la sase ani de inchisoare

Gregorian "Guru" Bivolaru (62 de ani) a fost condamnat definitiv de instanta suprema, in 14 iunie 2013, la sase ani de inchisoare cu executare pentru act sexual cu un minor in forma continuata, dupa ce fusese achitat de doua instante inferioare. Pe numele acestuia au fost emise apoi un mandat european de arestare si un mandat de urmarire internationala.

Dupa emiterea mandatului de executare, Bivolaru a fost cautat de politisti, fara succes, la adresa din Romania si la ashramurile MISA. Cel poreclit "Guru" s-ar afla in Suedia, unde a obtinut statutul de azilant politic, astfel ca el nu poate fi retinut si trimis in Romania decat daca paraseste tara care i-a acordat protectie.

Ministerul Justitiei explica atunci ca "daca si in ce masura o persoana condamnata definitiv in Romania, care beneficiaza intr-un alt stat de statutul de azilant sau de imunitate de jurisdictie penala, poate executa pedeapsa aplicata de instanta romana pe teritoriul statului respectiv este un aspect care tine de legislatia acelui stat".

Gregorian Bivolaru a plecat din Romania dupa ce a fost trimis in judecata, in august 2004, fiind arestat in aprilie 2005, in Suedia. In noiembrie 2005, autoritatilor romane li s-a respins cererea de extradare a acestuia.

Ulterior, in decembrie 2005, fondatorul MISA a primit azil politic din partea autoritatilor suedeze.


Muhamamd Munaf, implicat alaturi de Omar Hayssam in rapirea a trei jurnalisti romani in Irak, cautat prin Interpol

Conform Biroului National Interpol, Mohammad Munaf este urmarit international. Ministerul Justitiei, precum si autoritatile romane cu responsabilitati in materie au depus si depun toate eforturile pentru a se asigura infaptuirea Justitiei si pentru punerea in executare a hotararii de condamnare pronuntate de instantele romane, avand in vedere cadrul cooperarii judiciare internationale in materie penala.

"La data de 24 aprilie 2008, cetateanul irakian si american Mohammad Munaf a fost condamnat de catre Curtea de Apel Bucuresti - Sectia I Penala la o pedeapsa privativa de libertate de 10 ani inchisoare pentru acte de terorism savarsite atat pe teritoriul tarii cat si in afara acestuia, impotriva unor cetateni romani", se arata intr-un comunicat  al MJ din 2011.

"Ministerul Justitiei nu a fost informat pana in prezent de catre autoritatile judiciare irakiene cu privire la solutia pronuntata de instanta irakiana", afirma MJ.

Mohammad Munaf a fost ghid pentru Marie Jeanne Ion, Sorin Miscoci si Ovidiu Ohanesian, rapiti, in 28 martie 2005, in Irak. Munaf a fost luat ostatic alaturi de acestia timp de 55 de zile si a fost arestat de armata americana, dupa eliberarea lor, fiind banuit de complicitate in rapirea romanilor, alaturi de alte cinci persoane.

In urma unui proces in Irak, in prima instanta, Munaf (avand dubla cetatenie irakiana si americana, fiind rezident si casatorit in Romania, la momentul organizarii rapirii romanilor-n.r.) a fost condamnat la moarte prin spanzurare, decizie ce a fost contestata de acuzat, dar Curtea Federala de Casatie irakiana a decis, in 29 ianuarie 2008, ca hotararea de condamnare la moarte prin spanzurare a lui Munaf si a celorlati cinci acuzati a avut la baza vicii de procedura (inclusiv transcriere gresita a numelor) si erori in aplicarea legii si a stabilit anularea acesteia. Astfel, Curtea a anulat decizia de condamnare la moarte.