Procurorii DNA folosesc precedentul Adrian Nastase - Trofeul Calitatii pentru a demonstra presupusa vinovatie a lui Liviu Dragnea

Luni, 7 octombrie 2013, 16:17 Dosare Anticoruptie

Procurorii DNA fac referire in referatul de trimitere in judecata a vicepremierului Liviu Dragnea la solutia data de completul de trei judecatori ai Inaltei Curti in dosarul Trofeul Calitatii, in care Adrian Nastase a fost condamnat la doi ani de inchisoare.

Astfel, procurorii DNA scriu in rechizitoriu ca solutia data in cazul Nastase (n.r. Solutia Penala 176 din 30 ianuarie 2012) arata ca "actele de folosire a influentei pot fi probate prin coroborarea probelor indirecte. Inalta Curte a mai retinut, in acelasi context, ca nu poate fi primita apararea potrivit careia persoanele aflate in subordinea autorului infractiunii savarsesc acte ilegale in folosul acestuia fara ca el sa isi exercite influenta".

Procurorii scriu ca "acelasi rationament este aplicabil si in speta (in dosarul lui Dragnea - n.red.), astfel incat nu se poate retine ca, in lipsa unei activitati de folosire a influentei invinuitului, persoanele aflate in subordinea sa au acceptat sa comita acte de frauda de natura sa le atraga raspunderea penala, fara a urmari obtinerea unui beneficiu, ci atingerea scopului asumat de invinuit".

Din rechizitoriul procurorilor in cazul Dragnea:

• Infractiunea prevazuta de art. 13 din Legea nr. 78/2000 poate fi comisa, asadar, atat cu intentie directa, cat si cu intentie indirecta, atunci cand persoana care indeplineste o functie de conducere intr-un partid si care urmareste obtinerea unor foloase accepta eventualitatea ca folosul sa fie obtinut de cei asupra carora are influenta sau autoritate prin mijloace ilicite. (pagina 20)
  

• "Astfel, in practica instantei supreme (I.C.C.J., S.p. nr.  176 din 30.01.2012) s-a aratat ca in situatia unei infractiuni de natura celei prevazute de art. 13 din Legea nr. 78/2000, savarsita de o persoana cu un ascendent semnificativ asupra celorlalti participanti, actele de folosire a influentei pot fi probate prin coroborarea probelor indirecte. Inalta Curte a mai retinut, in acelasi context, ca nu poate fi primita apararea potrivit careia persoanele aflate in subordinea autorului infractiunii savarsesc acte ilegale in folosul acestuia fara ca el sa isi exercite influenta. (pagina 46)
  

• Acelasi rationament este aplicabil si in speta, astfel incat nu se poate retine ca, in lipsa unei activitati de folosire a influentei invinuitului, persoanele aflate in subordinea sa au acceptat sa comita acte de frauda de natura sa le atraga raspunderea penala, fara a urmari obtinerea unui beneficiu, ci atingerea scopului asumat de invinuit." (Pagina 46)
  

Trebuie mentionat ca solutia la care fac referire procurorii DNA a fost adoptata de doi dintre cei trei judecatori ai completului, al treilea judecator avand opinie separata in care a aratat ca nu sunt suficente probele indirecte pentru a demonstra vinovatia lui Adrian Nastase. Ulterior, completul de 5 judecatori ai Inaltei Curti a confirmat sentinta din completul de 3, condamnadu-l cu unanimitate pe Adrian Nastase la doi ani de inchisoare.

Dosarul "Referendumul", trimis in judecata

Vicepremierul Liviu Dragnea a fost trimis, luni, in judecata de procurorii Directiei Nationale Anticoruptie in dosarul privind fraudarea referendumului organizat anul trecut pentru demiterea presedintelui Traian Basescu,

Dosarul lui Liviu Dragnea a fost finalizat de procurorul Lucian Papici, cel care a fost revocat din functia de sef al Sectiei I a DNA la cateva ore dupa ce a finalizat dosarul. Ulterior, primul ministru Victor Ponta l-a acuzat public pe Lucian Papici ca este un "procuror basist".

Dosarul "Frauda la Referendum" a fost inaintat spre judecare la Inalta Curte de Casatie si Justitie, avand in vedere calitatea de deputat detinuta in prezent de Nicolae-Liviu Dragnea.

Liviu Dragnea este acuzat in acest proces, in care este trimis in judecata alaturi de alte 75 de persoane, de "infractiunea de folosire a influentei sau autoritatii de catre o persoana care detine o functie de conducere intr-un partid, in scopul obtinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite".

Precedentul Nastase - Ce au retinut judecatorii care l-au condamnat pe fostul premier

In motivarea deciziei instantei data pe 20 ianuarie 2012, cei doi jduecatori care au dat sentinta de condamnare concluzioneaza ca "este de neconceput ca mai multe persoane sa actioneze concertat in beneficiul alteia, cu care nu se afla in relatii apropiate, intime sau de prietenie, fara stirea acesteia, persoana care, prin ipoteza nu doar ca nu a determinat conduita celorlalti, dar nici nu va afla vreodata despre "binele" care i s-a facut cu forta".

Judecatorii ICCJ Ionut Matei si Ioana Bogdan au aratat pe parcursul celor 154 de pagini ale motivarii ca Trofeul Calitatii a reprezentat un vehicul financiar prin care a fost colectata finantarea utilizata in campania electorala din 2004 a lui Adrian Natase.

In opinia celor doi magistrati, procurorii au adus probe suficiente si au demonstrat ca Adrian Nastase si-a folosit influenta pentru a obtine foloase necuvenite, chiar si fara relatii directe.

• In speta, ceea ce se imputa inculpatului este folosirea influentei si/sau autoritatii sale, ca si presedinte de partid, pentru a obtine o finantare ilegala pentru campania sa electorala din toamna anului 2004, facandu-se trimitere la doua surse concrete: Trofeul Calitatii si S.C.Vertcon S.A. (...)

• Concluzionand: campania electorala a inculpatului Nastase a fost finantata ilegal, in majoritate cu fonduri ce trebuiau sa constituie venituri ale unei institutii publice si care au depasit de aproape 4 ori veniturile declarate oficial; aceasta finantare ilegala s-a realizat in urma unei activitati infractionale savarsite de inculpati care, cel putin in parte, se aflau in sfera de influenta a inculpatului Nastase.

• In acest sens, este lipsit de relevanta ca intre o parte dintre inculpati si inculpatul Nastase nu exista aparent o legatura, directa sau indirecta.[...]

• Or, asa cum se poate observa, atat sursa, cat si utilizatorul erau in acest caz persoane legate de inculpatul Nastase si de P.S.D.; in aceste conditii, este prea putin relevant daca inculpatii Popovici se aflau la randul lor in relatii cu inculpatul Nastase sau au fost cooptati in activitatea infractionala de unul dintre ceilalti doi inculpati, cata vreme prin modul in care si-au indeplinit rolul (miscarea banilor de la sursa la utilizator), este cert ca inculpatii Popovici si-au asumat nu doar intreaga activitate infractionala, ci si scopul urmarit prin aceasta (finantarea ilegala a campaniei electorale a inculpatului Nastase).

• Curtea, in majoritate, apreciaza ca o afacere de o asemenea amploare nu poate fi cu totul autonoma, lipsita de orice conexiune cu principalul sau beneficiar, cu atat mai mult cu cat unii dintre cei implicati se aflau in mod cert in sfera sa de influenta, direct sau indirect.

Opinia separata in cazul condamnarii lui Nastase

In acelasi timp, in acest dosar, in cazul primei decizii, al treilea magistrat, judecatoarea Cristina Rotaru a facut opinie separata in care sustinea ca procurorii nu au demonstrat ca Adrian Nastase si-a folosit influenta pentru a-i determina pe ceilalti co-inculpati sa obtina fondurile utilizate in campania electorala din 2004. Judecatoarea Cristina Rotaru a fost de parare ca Adrian Nastase trebuia achitat in acest dosar.

Judecatoarea Rotaru considera ca "existenta unei influente sau autoritati generale, inerente oricarei functii de conducere, nu poate fi echivalata cu folosirea, cu directionarea influentei sau autoritatii in vederea obtinerii unui scop".

Din motivarea opiniei separate a judecatoarei Cristina Rotaru:

• Parchetul, in actul de sesizare a instantei confunda insa intentia calificata prin scop cu rezultatul material al savarsirii infractiunii - obtinerea foloaselor necuvenite. Or, pentru retinerea intentiei directe calificate prin scop trebuie ca subiectul sa urmareasca obtinerea unor asemenea foloase prin folosirea influentei sau autoritatii.

• Este fara relevanta pentru existenta infractiunii daca in final aceste foloase au fost obtinute sau nu, pentru ca infractiunea, fiind una de pericol, se consuma in momentul in care inculpatul foloseste influenta sau autoritatea in scopul propus, chiar daca acesta a fost atins sau nu. De aceea constatarea obtinerii de catre altii a unor foloase, care au fost utilizate apoi in campania electorala a inculpatului Nastase nu poate fi echivalata cu urmarirea de catre acesta a obtinerii unor asemenea foloase.

• Consider insa, spre deosebire de Parchet, ca si demonstrarea existentei unei intentii indirecte, constand in aceea ca inculpatul a folosit influenta si autoritatea asupra celorlalti inculpati cunoscand si acceptand ca acestia ii procura foloase necuvenite pentru a fi folosite in campania electorala ar fi suficienta pentru constatarea vinovatiei.

• Ca atare, in cauza nu sunt intrunite conditiile impuse de lege nici in ceea ce priveste latura obiectiva, dar nici in ceea ce priveste latura subiectiva. [...]