Motivarea instantei. De ce a respins Tribunalul Bucuresti arestarea preventiva a lui Sorin Dimitriu, seful Camerei de Comert Bucuresti acuzat de DNA de santaj in forma continuata

Tribunalul Bucuresti, care a respins cererea DNA de arestare preventiva a sefului Camerei de Comert Bucuresti Sorin Dimitriu, sustine in motivare ca procurorii nu au probat suficient acuzatiile de santaj in forma continuata, abuz in serviciu si constituire de grup infractional. In motivare se retine ca procurorii au determinat ca Sorin Dimitriu si ceilalti doi invinuiti au reusit sa stranga 800.000 euro de la angajatii pe care ii santajau sa isi doneze pe baza unor contracte de sponsorizare o mare parte din drepturile banesti. Vezi in text motivarea instantei.

Pe 3 aprilie Seful Camerei de Comert Bucuresti si Industrie din Bucuresti, Sorin Petre Dimitriu, a fost retinut, marti, de procurorii DNA pentru constituire a unui grup infractional organizat, opt infractiuni de santaj in forma continuata si trei infractiuni de abuz in serviciu contra intereselor persoanelor. 

Procurorii DNA il acuza pe Sorin Dimitriu ca, impreuna cu alti conducatori ai Camerei de Comert Bucuresti, a constrans opt angajati ai institutiei, sub amenintarea cu incetarea contractului de munca, sa dea lunar o suma de bani cuprinsa intre 30% - 70% din valoarea drepturilor salariale cuvenite, precum si sa semneze, lunar, un inscris intitulat "contract de sponsorizare" cu institutia, avand ca obiect aceste sume de bani. Procurorii sustin ca sumele obtinute in acest mod ar ajunge la 3.000.000 lei.

Alaturi de Sorin Dimitriu, in acest caz mai sunt urmariti penal Gabriel-Dan Mihut, director general al Camerei de Comert si Industrie Bucuresti, si Gabriela Dumitriu, consiliera lui Sorin Dimitriu, carora li se aduc aceleasi acuzatii.

Tot pe 3 aprilie Tribunalul Bucuresti a judecat cererea DNA de arestare preventiva a lui Sorin Petre Dimitriu si a celorlalti doi invinuiti. In motivarea instantei se retine ca procurorul DNA a declarat ca Sorin Dimitriu si ceilalti doi invinuiti au reusit sa stranga 800.000 euro de la angajatii pe care ii obligau sa isi doneze pe baza unor contracte de sponsorizare o mare parte din drepturile banesti. Iata ce se mentioneaza in motivarea instantei fata de sustinerile procurorilor DNA: 

• Totodata mai arata ca pericolul social concret mai rezulta si din  faptul ca inculpatii s-au  folosit in scop de santaj de atributiile lor de serviciu, facand din exercitarea lor o sursa constanta de venituri ilicite, iar lasarea lor in libertate si, implicit, in functiile pe care le detin, ar aduce o grava atingere drepturilor partilor vatamate, precum si desfasurarii activitatii in cadrul C.C.I.B.
• De asemenea, din probele administrate rezulta ca infractiunile savarsite sunt de o gravitate deosebita, faptele s-au derulat pe o perioada lunga de timp (iunie 2010 - prezent), cu ritmicitate (constrangerea angajatilor in vederea realizarii sponsorizarii a avut caracter continuat, respectiv lunar), iar valoarea totala a prejudiciului este ridicata in jurul a 3.000.000 RON (aproximativ 800.000 de euro), motiv pentru care masura arestarii preventive se impune ca o necesitate, fiind intrunite conditiile prevazute de art. 148 lit. f) C.proc.pen. (Sursa: Motivarea Tribunalului Bucuresti)

• Astfel in ceea ce priveste acuzatia privind infractiunile de santaj, presupuse a fi comise de cei 3 inculpati, Tribunalul retine, ca singurele aspecte confirmate pana la acest moment procesual sunt cele privitoare la existenta contractelor de sponsorizare, incheiate intre unii dintre angajatii CCIB, si aceasta din urma institutie.
• Nu au fost relevate insa date suficiente din care sa rezulte exercitarea vreuneia dintre actiunile de presiune enumerate in art.194 alin.1 C.p, de catre vreunul din inculpati in scopul incheierii acelor contracte sau derularii in continuare a acestora.
• In lipsa decelarii oricaror date care sa confirme in mod rezonabil ca incheierea contractelor de sponsorizare si derulare a acestora s-a facut ca urmare a interventiilor celor trei inculpati, a amenintarii sau a constrangerii, instanta apreciaza ca in fapt situatia creata intre CCIB si angajati poate fi rezolvata mai degraba de o instanta specializata in litigii de munca si nu de instanta penala.
• Potrivit art.246 C.p., reprezinta infractiunea de abuz in serviciu fapta functionarului public, care in exercitiul atributiilor sale de serviciu, cu stiinta nu indeplineste un act ori il indeplineste in mod defectuos si prin aceasta cauzeaza o vatamare a intereselor legale a unei persoane. 
• In opinia instantei nu se confirma nici existenta grupului infractional organizat fapta prev.de art.7 alin.1 din Legea 39/2003, cel putin pana la acest moment procesual, neexistand dovezi ale coniventei infractionale ale celor trei inculpati, a unei activitati infractionale coordonate, iar existenta scopului acestui grup aceea de a obtine direct sau indirect de beneficii materiale este pusa sub semnul indoielii de imprejurarea ca inclusiv cei trei inculpati sponsorizau CCIB, cu sume de bani lunar.
• In raport de cele mai sus retinute instanta apreciaza ca in cauza, cel putin pana la acest moment procesual, nu exista date care sa justifice presupunerea rezonabila ca inculpatii se fac vinovati de savarsirea infractiunilor puse in sarcina lor de catre organul de urmarire penala, astfel incat propunerea de arestare preventiva urmeaza a fi respinsa ca nefondata.
• Pentru aceste considerente, in temeiul disp. art. 1491 alin. 9 C.proc.pen., se va respinge propunerea Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism Directia Nationala Anticoruptie.

(Sursa: Motivarea Tribunalului Bucuresti)

Decizia Tribunalului Bucuresti urmeaza sa fie analizata de Curtea de Apel Bucuresti care va confirma sau va infirma solutia.